
Casus Belli
🏴☠Într-o societate materialist-consumeristă a lumii moderne, în care adevăratele valori ne sunt atacate în permanență, a fi contra curentului, a fi naționalist este o nebunie romantică.
📢Shop: https://radical-entourage.ro
📢Shop: https://radical-entourage.ro
"Casus Belli" 群组最新帖子
21.04.202506:30
Pentru prima dată, elevii musulmani sunt cel mai mare grup religios din școlile din Viena.
Elevii musulmani reprezintă acum 41,2% din total, în timp ce ponderea elevilor creștini a scăzut la 34,5%. Anul trecut, ponderea elevilor de credință islamică a fost de 39,4 la sută.
Elevii musulmani reprezintă acum 41,2% din total, în timp ce ponderea elevilor creștini a scăzut la 34,5%. Anul trecut, ponderea elevilor de credință islamică a fost de 39,4 la sută.
20.04.202516:44
🇷🇴☦️
Rădăcina adâncă nu îngheață!
" Să stați strajă la hotare, să păziți acest pământ!"
Naționalist român la mormântul lui Ștefan cel Mare si Sfânt, apărătorul Europei.
Comenzi în privat sau pe site:
➡️https://radical-entourage.ro
#defensoreuropae
#athletachristi
#radicalentourage
Rădăcina adâncă nu îngheață!
" Să stați strajă la hotare, să păziți acest pământ!"
Naționalist român la mormântul lui Ștefan cel Mare si Sfânt, apărătorul Europei.
Comenzi în privat sau pe site:
➡️https://radical-entourage.ro
#defensoreuropae
#athletachristi
#radicalentourage


20.04.202510:55
☦️ Ortodoxie ❌ Neam ❌ Țară 🇷🇴


19.04.202515:34
☦️
La sărbătoarea Învierii din 1952, poetul Andrei Ciurunga se afla în lagărul de muncă Mustaţa de la Canal. A cerut să fie de gardă în acea noapte sfântă pentru a auzi clopotul bisericii din satul vecin.
Când a trecut sergentul pe acolo să vadă cum stau lucrurile, datoria lui Ciurunga era să-i raporteze evenimentele deosebite petrecute. Ciurunga i-a spus: „Domnule sergent, sunt plantonul schimbul doi, în baraca E4. În timpul schimbului meu a înviat Hristos!”
După această neobrăzare, gradatul l-a pedepsit pe loc. „M-a băgat direct în carcera îngustă din curte, unde am stat trei zile încheiate, cât au durat sărbătorile Paştilor”
La sărbătoarea Învierii din 1952, poetul Andrei Ciurunga se afla în lagărul de muncă Mustaţa de la Canal. A cerut să fie de gardă în acea noapte sfântă pentru a auzi clopotul bisericii din satul vecin.
Când a trecut sergentul pe acolo să vadă cum stau lucrurile, datoria lui Ciurunga era să-i raporteze evenimentele deosebite petrecute. Ciurunga i-a spus: „Domnule sergent, sunt plantonul schimbul doi, în baraca E4. În timpul schimbului meu a înviat Hristos!”
După această neobrăzare, gradatul l-a pedepsit pe loc. „M-a băgat direct în carcera îngustă din curte, unde am stat trei zile încheiate, cât au durat sărbătorile Paştilor”


19.04.202511:40
☦️🔥 Sfânta Lumina a coborât și anul acesta, în Biserica Sfântului Mormânt, din Ierusalim.
☦Hristos A Înviat!
☦Hristos A Înviat!
无法访问
媒体内容
媒体内容
19.04.202511:22
☦️🔥 Live de la Ierusalim, Biserica Sfântului Mormânt
Ceremonia de premire a Sfintei Lumini.
https://www.youtube.com/live/PFO5j0pjtAk?si=LC4GbX-AYqKdyZCS
Ceremonia de premire a Sfintei Lumini.
https://www.youtube.com/live/PFO5j0pjtAk?si=LC4GbX-AYqKdyZCS
18.04.202516:16
"Imaginaţi-vă cum făceam noi Paştele! Când cânta toată puşcăria “Hristos a înviat!”, miliţienii ne suduiau, stăteau cu parii pe noi, dar noi tot cântam! Acolo am trăit cel mai intens bucuria Învierii… Era directorul care-i îndemna: “Bateţi-i, măi! Nu vedeţi că sunt creştini?”
Părintele Dimitrie Bejan (poză)
Părintele Dimitrie Bejan (poză)




18.04.202513:04
18.04.202513:03
Mai târziu am înţeles că Dumnezeu, printr-o hotărâre trimisă de sus, oprise martiriul care trebuia să aibă loc în noaptea învierii Lui. Am rămas liniştiţi la locurile noastre până dimineaţa. Toţi ceilalţi din cameră se uitau la noi cu ochi întrebători.
Sfântul Apostol Pavel şi Sila cântau psalmi şi se rugau în închisoare, iar toţi cei închişi îi ascultau. Dumnezeu actualizează minunile Lui, pentru fiecare generaţie de credincioşi care suferă pentru Adevăr.
Dimineaţa am făcut cu toţii rugăciunea de mulţumire lui Dumnezeu, pentru că ne-a scăpat de furia vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi şi am cântat Hristos a înviat! Prin geamul ferestrei cu văruiala decojită într-un colţ, se vedeau peste oblon, pe malul şanţului de apărare, câţiva corcoduşi, măceşi şi porumbari, care înmuguriseră şi înfloriseră mai devreme. Câteva floricele ca nişte scântei de lumină râdeau în soare. Adăpostul şi căldura din şanţ le favorizaseră intrarea în vegetaţie.
Sufletul meu, văzând în aceasta mâna lui Dumnezeu, Care pe toate le învie din moarte o dată cu Sine, s-a umplut de lumină şi mi-am citit într-însul acest poem. L-am socotit dăruit de Duhul Proniei Cereşti pentru cinstea Învierii şi l-am şi recitat cu emoţie.”
Virgil Maxim – Imn pentru crucea purtată
Sfântul Apostol Pavel şi Sila cântau psalmi şi se rugau în închisoare, iar toţi cei închişi îi ascultau. Dumnezeu actualizează minunile Lui, pentru fiecare generaţie de credincioşi care suferă pentru Adevăr.
Dimineaţa am făcut cu toţii rugăciunea de mulţumire lui Dumnezeu, pentru că ne-a scăpat de furia vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi şi am cântat Hristos a înviat! Prin geamul ferestrei cu văruiala decojită într-un colţ, se vedeau peste oblon, pe malul şanţului de apărare, câţiva corcoduşi, măceşi şi porumbari, care înmuguriseră şi înfloriseră mai devreme. Câteva floricele ca nişte scântei de lumină râdeau în soare. Adăpostul şi căldura din şanţ le favorizaseră intrarea în vegetaţie.
Sufletul meu, văzând în aceasta mâna lui Dumnezeu, Care pe toate le învie din moarte o dată cu Sine, s-a umplut de lumină şi mi-am citit într-însul acest poem. L-am socotit dăruit de Duhul Proniei Cereşti pentru cinstea Învierii şi l-am şi recitat cu emoţie.”
Virgil Maxim – Imn pentru crucea purtată
18.04.202513:02
1950: Săptămâna Patimilor și Noaptea Învierii la închisoarea Jilava
“Puțini dintre noi se mai preocupă de cercetarea trecutului neamului nostru, săpând pentru a găsi modele de urmat. Modele de demnitate, verticalitate, bunǎ cuviință, înțelepciune, și, cel mai important, de credință adevărată.
Temnițele comuniste din România au dat neamului sute, dacă nu mii de martiri, viețile carora, din păcate, nu se studiază în școli, în universtăți, nu se prezintă la televizor. Viețile lor, care ne fac să ne minunăm, să găsim răspunsuri la multe dintre dilemele vremurilor noastre, să găsim MODELE. Cu adevărat vrednice de urmat. Pentru noi toți și în special pentru tineri.”
Săptămâna Patimilor și Noaptea Învierii în închisoarea Jilava, anul 1950
„Tensiunea nervoasă creştea în cameră, ca în toată închisoarea. Zilnic, în special noaptea, percheziţii inopinante, bătăi cu pumnii sub fălci, schingiuiri sau călcări în picioare, pentru o talpă de bocanc scrisă sau că nu ai stat drepţi în faţa miliţianului.
Programul de timorare era bine gândit pentru prăbuşirea morală şi lichidarea fizică a cât mai mulţi dintre noi. Prin morse aflasem că şi cei duşi la tribunale pentru a fi judecaţi, pentru recursuri, cercetări, anchete, erau maltrataţi şi chiar că unii deţinuţi au murit sub lovituri. (…)
Aflasem că la camera zero se afla un grup de condamnaţi la moarte; daca executării sentinţei nefiind fixată, erau ţinuţi în condiţii jalnice, în intenţia de a-i lăsa să moară. Apoi că în secţia femeilor o tânără scoasă la anchetă fusese violată de ofiţerul anchetator – care o ameninţase că o va ucide dacă-l va divulga.(…)
Încercam în atmosfera de teroare să aducem o rază de lumină spirituală, ajutând pe fiecare cu vorba sau fapta şi cu puterea rugăciunii, atât cât era posibil, dând exemplu de linişte şi încredere. Primeam cu resemnare creştină greutăţile şi mizeriile impuse de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi.
În Săptămâna Mare ne-am impus un program de tăcere, meditaţie şi rugăciune, după ce în Duminica Floriilor am încercat să prezentăm pe înţelesul tuturor, semnificaţia Intrării Domnului Iisus în Ierusalim şi datoria fiecăruia de a se pregăti pentru a-L primi în Ierusalimul sufletului său. Noaptea şi ziua ştafeta rugăciunii continua fără întrerupere, candela vie ardea permanent. Tăcerea, însoţită de rugăciunea permanentă care nu mai era un secret pentru ceilalţi, a creat pentru cei din cameră o stare de adevărată linişte (…)
În Vinerea Mare am cântat versetele pe care ni le-am amintit din fiecare stare a Prohodului şi imnurile Sfinte Dumnezeule şi Mergi la cer. Apoi liniştea s-a aşternut până în noaptea Învierii.
La miezul nopţii ne-am sculat. Eram pregătiţi să primim în sufletele noastre pe Mântuitorul lisus Hristos, înviat. Cel ce prin Întrupare devenise om, iar prin Înviere îndumnezeise pe om. O parte din copii, cărora le destăinuisem că am Sfânta împărtăşanie, au primit câte o firimitură, cuminecându-se. Cei mai mulţi, nu s-au socotit vrednici de primirea ei.
O, dacă am fi totdeauna aşa de riguroşi cu noi înşine!
În linişte ne pregăteam ţinuta pentru a începe, cu evlavie şi teamă, dar şi cu îndrăzneală, cântarea imnului Hristos a înviat! De pe coridor, dinspre intrare, se auzeau zgomote înfundate, lovituri, icneli şi vaiete, care creşteau în intensitate, apropiindu-se însoţite de zăngănitul zăvoarelor. Era obiceiul în acei ani ca marile sărbători creştineşti sau comuniste să fie marcate cu evenimente deosebite, care să rămână în conştiinţa celor întemniţaţi. Bătăile, schingiurile, lanţurile, neagra şi chiar uciderile, erau gândite astfel ca să dea strălucire diavolească acestor momente omagiale.
Am început să cântăm Hristos a înviat! din ce în ce mai tare, simţind nevoia să apărăm vieţile noastre cu strigătul învierii. Câtva timp am crezut că mi s-a părut că am auzit bătăi şi strigăte de durere. Apoi m-am convins că pe măsură ce noi cântam, ele scădeau în intensitate şi se depărtau ca şi cum un vânt potrivnic făcea ca flăcările mistuitoare ale unui incendiu, să se abată de la un obiectiv periclitat.
“Puțini dintre noi se mai preocupă de cercetarea trecutului neamului nostru, săpând pentru a găsi modele de urmat. Modele de demnitate, verticalitate, bunǎ cuviință, înțelepciune, și, cel mai important, de credință adevărată.
Temnițele comuniste din România au dat neamului sute, dacă nu mii de martiri, viețile carora, din păcate, nu se studiază în școli, în universtăți, nu se prezintă la televizor. Viețile lor, care ne fac să ne minunăm, să găsim răspunsuri la multe dintre dilemele vremurilor noastre, să găsim MODELE. Cu adevărat vrednice de urmat. Pentru noi toți și în special pentru tineri.”
Săptămâna Patimilor și Noaptea Învierii în închisoarea Jilava, anul 1950
„Tensiunea nervoasă creştea în cameră, ca în toată închisoarea. Zilnic, în special noaptea, percheziţii inopinante, bătăi cu pumnii sub fălci, schingiuiri sau călcări în picioare, pentru o talpă de bocanc scrisă sau că nu ai stat drepţi în faţa miliţianului.
Programul de timorare era bine gândit pentru prăbuşirea morală şi lichidarea fizică a cât mai mulţi dintre noi. Prin morse aflasem că şi cei duşi la tribunale pentru a fi judecaţi, pentru recursuri, cercetări, anchete, erau maltrataţi şi chiar că unii deţinuţi au murit sub lovituri. (…)
Aflasem că la camera zero se afla un grup de condamnaţi la moarte; daca executării sentinţei nefiind fixată, erau ţinuţi în condiţii jalnice, în intenţia de a-i lăsa să moară. Apoi că în secţia femeilor o tânără scoasă la anchetă fusese violată de ofiţerul anchetator – care o ameninţase că o va ucide dacă-l va divulga.(…)
Încercam în atmosfera de teroare să aducem o rază de lumină spirituală, ajutând pe fiecare cu vorba sau fapta şi cu puterea rugăciunii, atât cât era posibil, dând exemplu de linişte şi încredere. Primeam cu resemnare creştină greutăţile şi mizeriile impuse de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi.
În Săptămâna Mare ne-am impus un program de tăcere, meditaţie şi rugăciune, după ce în Duminica Floriilor am încercat să prezentăm pe înţelesul tuturor, semnificaţia Intrării Domnului Iisus în Ierusalim şi datoria fiecăruia de a se pregăti pentru a-L primi în Ierusalimul sufletului său. Noaptea şi ziua ştafeta rugăciunii continua fără întrerupere, candela vie ardea permanent. Tăcerea, însoţită de rugăciunea permanentă care nu mai era un secret pentru ceilalţi, a creat pentru cei din cameră o stare de adevărată linişte (…)
În Vinerea Mare am cântat versetele pe care ni le-am amintit din fiecare stare a Prohodului şi imnurile Sfinte Dumnezeule şi Mergi la cer. Apoi liniştea s-a aşternut până în noaptea Învierii.
La miezul nopţii ne-am sculat. Eram pregătiţi să primim în sufletele noastre pe Mântuitorul lisus Hristos, înviat. Cel ce prin Întrupare devenise om, iar prin Înviere îndumnezeise pe om. O parte din copii, cărora le destăinuisem că am Sfânta împărtăşanie, au primit câte o firimitură, cuminecându-se. Cei mai mulţi, nu s-au socotit vrednici de primirea ei.
O, dacă am fi totdeauna aşa de riguroşi cu noi înşine!
În linişte ne pregăteam ţinuta pentru a începe, cu evlavie şi teamă, dar şi cu îndrăzneală, cântarea imnului Hristos a înviat! De pe coridor, dinspre intrare, se auzeau zgomote înfundate, lovituri, icneli şi vaiete, care creşteau în intensitate, apropiindu-se însoţite de zăngănitul zăvoarelor. Era obiceiul în acei ani ca marile sărbători creştineşti sau comuniste să fie marcate cu evenimente deosebite, care să rămână în conştiinţa celor întemniţaţi. Bătăile, schingiurile, lanţurile, neagra şi chiar uciderile, erau gândite astfel ca să dea strălucire diavolească acestor momente omagiale.
Am început să cântăm Hristos a înviat! din ce în ce mai tare, simţind nevoia să apărăm vieţile noastre cu strigătul învierii. Câtva timp am crezut că mi s-a părut că am auzit bătăi şi strigăte de durere. Apoi m-am convins că pe măsură ce noi cântam, ele scădeau în intensitate şi se depărtau ca şi cum un vânt potrivnic făcea ca flăcările mistuitoare ale unui incendiu, să se abată de la un obiectiv periclitat.
18.04.202512:15
Mănăstirea Oașa 🇷🇴
18.04.202512:04
☦"Drumul Crucii" reprezintă pentru conștiința creștină paradigma suferinței mântuitoare: Urmând lui Hristos ( Imitatio Christi), fiecare creștin își poartă crucea sa, mai grea sau mai ușoară, urcând Golgotele veacului. Dar Crucea tuturor, de la începutul și până la sfârșitul lumii, a fost purtată spre Înviere de Însuși Dumnezeu, iar aceasta este cea mai cutremurătoare taină din iconomia mântuirii și temelia întregii noastre credințe.
- Răzvan Codrescu
- Răzvan Codrescu




18.04.202511:01
18.04.202510:05
☦️"Iată-L legat de o coloană din tindă. Brațele îi sunt trase în sus și încheieturile Îi sunt legate de vârful stâlpului. Flagelarea se face cu biciul împletit din mai multe curele, pe care sunt legate, în apropiere de extremitatea liberă, câte două bile de plumb sau niste oscioare dure. Numărul loviturilor este stabilit de legea evreiască la 39. Biciuirea, deși crudă, ar fi fost dictată de Pilat tocmai din dorința de a-L salva pe Iisus: spera că Evreilor li se va face milă de El dacă-l vor vedea maltratat altfel și vor fi de acord să-I dăruiască viața. Tot în acest scop Îl conduce pe Iisus, pe cap cu o coroană de spini și înveșmântat într-o mantie purpurie, în fața palatului, strigând patetic mulțimii: 'Ecce Homo' (Iată Omul!). Strădania s-a dovedit însă zadarnică. Într-una dintre cele mai dramatice scene din Noul Testament, procuratorul roman a încercat de două ori să lupte pentru salvarea vieții lui Iisus, însă mulțimea încrâncenată, asmuțită de mai marii Sinagogii, striga fără înduplecare: 'Răstignește-L!' , 'Să fie răstignit!' .
- Alexandru Țurlea
- Alexandru Țurlea
18.04.202508:58
☦️


记录
16.04.202519:04
2.3K订阅者05.04.202523:59
11引用指数07.12.202423:59
632每帖平均覆盖率30.11.202423:59
746广告帖子的平均覆盖率02.11.202423:59
29.63%ER20.10.202423:59
25.51%ERR登录以解锁更多功能。