Liga Studenților (LS IAȘI) 🇷🇴
04.04.202506:00
Vă invităm 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟗 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟖.𝟑𝟎 la conferința „Gânduri despre Basarabia. Conștiință națională și procese istorice”, organizată de către colegii noștri de la Cluj Napoca, avându-l ca invitat pe istoricul Emanuil Ineoan, cercetător în cadrul Centrului de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.
Evenimentul se va desfășura în 𝐬𝐚𝐥𝐚 „𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐮𝐧𝐞𝐚” (𝐬𝐚𝐥𝐚 𝟏𝟎𝟓) a Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai, str. Episcop Nicolae Ivan.
În cadrul evenimentului, vom face o incursiune în istoria Basarabiei, poposind asupra unor evenimente importante, de la ocupația țaristă din 1812, la înfăptuirea Marii Uniri din 1918 și până în prezent și a eforturilor depuse de generațiile predecesoare pentru dăinuirea conștiinței naționale în spațiul basarabean.
„Iată, durerile voastre mari din ultimii ani au trezit în frații voștri din Transilvania simțirile cele mai curate.” (Onisifor Ghibu, Trei ani pe Frontul Basarabean)
Vă așteptăm alături de noi!
#ligastudentilor
Evenimentul se va desfășura în 𝐬𝐚𝐥𝐚 „𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐮𝐧𝐞𝐚” (𝐬𝐚𝐥𝐚 𝟏𝟎𝟓) a Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai, str. Episcop Nicolae Ivan.
În cadrul evenimentului, vom face o incursiune în istoria Basarabiei, poposind asupra unor evenimente importante, de la ocupația țaristă din 1812, la înfăptuirea Marii Uniri din 1918 și până în prezent și a eforturilor depuse de generațiile predecesoare pentru dăinuirea conștiinței naționale în spațiul basarabean.
„Iată, durerile voastre mari din ultimii ani au trezit în frații voștri din Transilvania simțirile cele mai curate.” (Onisifor Ghibu, Trei ani pe Frontul Basarabean)
Vă așteptăm alături de noi!
#ligastudentilor
28.03.202518:12
25.03.202512:04
🤣 Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, crede că pagina Munikipiul Galaț este o pagină oficială și că tunelul Ryfast din 🇳🇴Norvegia e construit de UMB între Eforie și Vama Veche.
Vă aducem aminte că ea a desființat Școlile de Arte și Meserii (SAM-urile) care pregăteau buni meseriași. Elevii de atunci au fost repartizați la liceele tehnologice unde nu primesc aceeași formare, aruncând, de fapt, zeci de mii de oameni în sărăcie, pe piața forței de muncă din Europa.
Vă aducem aminte că ea a desființat Școlile de Arte și Meserii (SAM-urile) care pregăteau buni meseriași. Elevii de atunci au fost repartizați la liceele tehnologice unde nu primesc aceeași formare, aruncând, de fapt, zeci de mii de oameni în sărăcie, pe piața forței de muncă din Europa.
07.03.202510:03
🎞 Vă invităm alături de colegii noștri din Capitală și de ASCOR București la o seară de film însoțită de mărturii despre părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa care va avea loc 𝐥𝐮𝐧𝐢, 𝟏𝟎 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟗, 𝐢̂𝐧 𝐚𝐦𝐟𝐢𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 „𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐆. 𝐂𝐨𝐦𝐚𝐧” 𝐚𝐥 𝐅𝐚𝐜𝐮𝐥𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐓𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐎𝐫𝐭𝐨𝐝𝐨𝐱𝐚̆ „𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐚𝐫𝐡𝐮𝐥” 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, str. Sfânta Ecaterina nr. 2-4. Invitații noștri sunt pr. prof. univ. dr. Emanoil Băbuș, fost elev al părintelui Calciu, și pr. conf. univ. dr. Gheorghe Holbea, președinte al Cenaclului „Sf. Simeon Noul Teolog”.
Arestat de comuniști în 1948, pe vremea când era student la Facultatea de Medicină din București, a cunoscut chinul și greul temnițelor comuniste de la Jilava, Pitești, Aiud și Gherla. Eliberat după 16 ani de temniță, a urmat calea preoției. În anul 1978 , în urma dărâmării bisericii Enei, a luat o poziție fermă împotriva regimului comunist, printr-o serie de cuvinte adresate tinerilor pe durata postului mare, în calitate de profesor la Seminarul Teologic din București. Acest gest s-a soldat cu re-arestarea sa, urmând să fie eliberat după 5 ani, la presiunile diplomatice ale președintelui american Ronald Reagan. A urmat exilul în Statele Unite, unde și-a continuat activitatea misionară, marcând viețile multor creștini prin acțiunile și felul său de a fi.
În cadrul evenimentului, vom viziona filmul documentar „7 Cuvinte – Povestea unui Biruitor”, în regia lui Andrei Negoiță, și vom discuta despre relevanța în ziua de astăzi a îndemnurilor și învățăturilor adresate tinerilor de către părintele Calciu. „Îţi aduci aminte, tinere, când ţi-am spus că un glas nou te cheamă şi că este glasul lui Iisus? Dar unde şi la ce te cheamă? Ce făgăduinţă ademenitoare pentru setea ta de cunoaştere şi de adevăr îţi face Mântuitorul?” Așa își începea marele îndrumător al studențimii adunate la București cuvântarea din cea de-a doua săptămână a Postului Mare, în Biserica Radu-Vodă.
Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa împărtășea tinerilor studenți teologi veniți din întreaga țară aspectele fundamentale de trăire creștin-ortodoxă, combătând vehement ideologia comunistă, care acaparase intimitatea gândurilor și sufletele tinerilor ce chestionau în sinea lor paradigma socială și regimul politic al vremii.
Prin cele 7 cuvinte către tineri, părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa reușește să îi călăuzească pe tineri, recunoscându-le adevăratul potențial creator și intelectual și asumându-și pentru ei o luptă deschisă, în ciuda anilor crunți de temniță grea și reeducare.
Vă așteptăm alături de noi spre cinstirea memoriei părintelui și spre a trage învățăminte din viața și cuvintele sale!
#ligastudentilor #Bucuresti
Arestat de comuniști în 1948, pe vremea când era student la Facultatea de Medicină din București, a cunoscut chinul și greul temnițelor comuniste de la Jilava, Pitești, Aiud și Gherla. Eliberat după 16 ani de temniță, a urmat calea preoției. În anul 1978 , în urma dărâmării bisericii Enei, a luat o poziție fermă împotriva regimului comunist, printr-o serie de cuvinte adresate tinerilor pe durata postului mare, în calitate de profesor la Seminarul Teologic din București. Acest gest s-a soldat cu re-arestarea sa, urmând să fie eliberat după 5 ani, la presiunile diplomatice ale președintelui american Ronald Reagan. A urmat exilul în Statele Unite, unde și-a continuat activitatea misionară, marcând viețile multor creștini prin acțiunile și felul său de a fi.
În cadrul evenimentului, vom viziona filmul documentar „7 Cuvinte – Povestea unui Biruitor”, în regia lui Andrei Negoiță, și vom discuta despre relevanța în ziua de astăzi a îndemnurilor și învățăturilor adresate tinerilor de către părintele Calciu. „Îţi aduci aminte, tinere, când ţi-am spus că un glas nou te cheamă şi că este glasul lui Iisus? Dar unde şi la ce te cheamă? Ce făgăduinţă ademenitoare pentru setea ta de cunoaştere şi de adevăr îţi face Mântuitorul?” Așa își începea marele îndrumător al studențimii adunate la București cuvântarea din cea de-a doua săptămână a Postului Mare, în Biserica Radu-Vodă.
Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa împărtășea tinerilor studenți teologi veniți din întreaga țară aspectele fundamentale de trăire creștin-ortodoxă, combătând vehement ideologia comunistă, care acaparase intimitatea gândurilor și sufletele tinerilor ce chestionau în sinea lor paradigma socială și regimul politic al vremii.
Prin cele 7 cuvinte către tineri, părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa reușește să îi călăuzească pe tineri, recunoscându-le adevăratul potențial creator și intelectual și asumându-și pentru ei o luptă deschisă, în ciuda anilor crunți de temniță grea și reeducare.
Vă așteptăm alături de noi spre cinstirea memoriei părintelui și spre a trage învățăminte din viața și cuvintele sale!
#ligastudentilor #Bucuresti
11.02.202513:19
31.01.202509:15
Străzile care încadrau căminul – căci acesta era pe colţ – erau pline de atacatori, care se mai sporiseră şi cu alţi conaţionali de-ai dermatiștilor. Vacarm, huiduieli, bombardament continuu asupra căminului cu corpurile contondente găsite şi aduse. Din greşeală au spart şi un geam de la clădirea de alături, unde se găsea poşta de etapă a trupelor sovietice. Ivanul de la poartă, văzându-se şi el agresat, a început să-i zică şi el la ”balalaică”. La auzul focului automat, agresorii s-au retras. Cum cei din cămin erau puţini – mulţi plecaseră la teatru, unde era un spectacol al unei trupe bucureştene aflate în turneu la noi – au aruncat şi ei în stradă cu ce-au găsit la îndemână, sticle de apă, ţigle smulse din acoperişul mansardei, căci şi acolo se locuia, ba au aruncat sertare de noptiere şi chiar noptiere. Au rezultat victime din partea atacatorilor, se vorbea apoi că ar fi fost vreo 60, şi acestea au fost duse la Spitalul evreiesc, care era pentru ei mai ”democratic”, aliat cu aşa-zişii democraţi de la ”Dermata”.
Din Mănăştur s-a strâns populaţia românească şi studenţii agronomişti şi au plecat către cămin, să despresureze pe studenţi. A intervenit armata, barând calea coloanei de manifestanţi români (unde or fi fost aceste trupe când au venit ungurii către centrul oraşului?) şi poliţia chestorului Crăciun, actualul comandant al Aiudului.
Poliţiştii au arestat 28 de studenţi de pe marginea coloanei, care se îndrepta către centrul oraşului pe Calea Moţilor. A doua zi dimineaţa, studenţimea s-a adunat în piaţeta din faţa căminului. Acesta arăta dezolant, cu geamurile toate sparte – dar toate – de pietre, ciomege şi chiar de gloanţele trase de paşnicii noştri concetăţeni. Cantina era cu toată vesela spartă, camerele devastate, în totală stare de nefuncţionare. Grupurile sanitare, toate instalaţiile electrice – deteriorate complet. La ferestre au apărut oratorii noştri, oratorii zilei. Între ei şi Valeriu Anania. [...]
Conducătorul delegaţiei de studenţi care trata cu prefectul Vasile Pogăceanu era acelaşi Valeriu Anania. Am spus mai înainte că cei doi se vor mai întâlni, în alte funcţii, la Patriarhie. Studentul-călugăr era neînfricat, avea o vorbă răspicată, o privire vie, pătrunzătoare, care răzbătea din faţa încadrată de o bogată barbă rituală.
În altă zi a urmat la Colegiul Academic o şedinţă pentru a delibera, mai bine zis pentru a declara greva noastră. A vorbit şi prorectorul Universităţii cu o moţiune din partea Senatului universitar, adresată guvernului României şi tuturor universităţilor din lume, prin care protesta
împotriva barbariei săvârşite şi a distrugerii patrimoniului încredinţat pentru instruirea studenţilor români. Greva s-a votat. […]
Spiritele se încinseseră. Părintele Anania, preşedintele nostru ad-interim, fusese pus în urmărire şi trăia ascuns în Mănăştur. De acolo dădea comunicate care se afişau la Universitate, despre mersul evenimentelor. S-a convocat după câteva zile o adunare a studenţilor, care a devenit o şedinţă maraton, cum se spune astăzi, căci a durat de dimineaţa până seara, 9 ore. Sala Colegiului Academic şi foaierul erau înţesate de studenţi. N-au încăput mai mult de 2.500 şi mulţi aşteptau în stradă. Se dezbătea continuarea grevei. Părintele spunea că nu am mai câştiga, dacă am continua-o, scopul de protest şi de alarmare a opiniei publice asupra agresiunii a fost atins şi lăsa să se înţeleagă că s-ar retrage. Dar sala îl aclama şi dorea ca el să ne fie în continuare conducător: Cu dumneata am început, cu dumneata vrem să mergem mai departe! Noua sa atitudine de renunţare la grevă se datora şi în urma consfătuirii sale cu Cornel Pop, lucru care îl ştiam, la vremea respectivă, chiar de la Pop. […]
După toată atmosfera din Cluj, când s-a pus problema la vot, majoritatea a votat pentru continuarea grevei.
Din Mănăştur s-a strâns populaţia românească şi studenţii agronomişti şi au plecat către cămin, să despresureze pe studenţi. A intervenit armata, barând calea coloanei de manifestanţi români (unde or fi fost aceste trupe când au venit ungurii către centrul oraşului?) şi poliţia chestorului Crăciun, actualul comandant al Aiudului.
Poliţiştii au arestat 28 de studenţi de pe marginea coloanei, care se îndrepta către centrul oraşului pe Calea Moţilor. A doua zi dimineaţa, studenţimea s-a adunat în piaţeta din faţa căminului. Acesta arăta dezolant, cu geamurile toate sparte – dar toate – de pietre, ciomege şi chiar de gloanţele trase de paşnicii noştri concetăţeni. Cantina era cu toată vesela spartă, camerele devastate, în totală stare de nefuncţionare. Grupurile sanitare, toate instalaţiile electrice – deteriorate complet. La ferestre au apărut oratorii noştri, oratorii zilei. Între ei şi Valeriu Anania. [...]
Conducătorul delegaţiei de studenţi care trata cu prefectul Vasile Pogăceanu era acelaşi Valeriu Anania. Am spus mai înainte că cei doi se vor mai întâlni, în alte funcţii, la Patriarhie. Studentul-călugăr era neînfricat, avea o vorbă răspicată, o privire vie, pătrunzătoare, care răzbătea din faţa încadrată de o bogată barbă rituală.
În altă zi a urmat la Colegiul Academic o şedinţă pentru a delibera, mai bine zis pentru a declara greva noastră. A vorbit şi prorectorul Universităţii cu o moţiune din partea Senatului universitar, adresată guvernului României şi tuturor universităţilor din lume, prin care protesta
împotriva barbariei săvârşite şi a distrugerii patrimoniului încredinţat pentru instruirea studenţilor români. Greva s-a votat. […]
Spiritele se încinseseră. Părintele Anania, preşedintele nostru ad-interim, fusese pus în urmărire şi trăia ascuns în Mănăştur. De acolo dădea comunicate care se afişau la Universitate, despre mersul evenimentelor. S-a convocat după câteva zile o adunare a studenţilor, care a devenit o şedinţă maraton, cum se spune astăzi, căci a durat de dimineaţa până seara, 9 ore. Sala Colegiului Academic şi foaierul erau înţesate de studenţi. N-au încăput mai mult de 2.500 şi mulţi aşteptau în stradă. Se dezbătea continuarea grevei. Părintele spunea că nu am mai câştiga, dacă am continua-o, scopul de protest şi de alarmare a opiniei publice asupra agresiunii a fost atins şi lăsa să se înţeleagă că s-ar retrage. Dar sala îl aclama şi dorea ca el să ne fie în continuare conducător: Cu dumneata am început, cu dumneata vrem să mergem mai departe! Noua sa atitudine de renunţare la grevă se datora şi în urma consfătuirii sale cu Cornel Pop, lucru care îl ştiam, la vremea respectivă, chiar de la Pop. […]
După toată atmosfera din Cluj, când s-a pus problema la vot, majoritatea a votat pentru continuarea grevei.
01.04.202520:15
🗓1 aprilie - o zi care NU există în manualele de istorie: La 1 aprilie 1941 a avut loc masacrul de la Fântâna Albă. Între 2000 și 4000 de români din 16 sate din nordul Bucovinei anexat de Uniunea Sovietică în urma Pactului Molotov-Ribbentrop au fost uciși de către Armata Roșie. În memoria acestui eveniment, 1 aprilie a fost declarată Ziua națională de cinstire a memoriei victimelor masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, a victimelor deportărilor, foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. A comemorat-o vreo instituție?
📺 Vă invităm să urmăriți un documentar realizat de TVR în urmă cu 10 ani despre masacrul de la Fântâna Albă: https://cutt.ly/Ura7weMZ
Conaționalii noștri mergeau în acea fatidică zi într-o coloană cu prapuri, cruci, coroane de brad și steaguri albe, spre granița românească, pentru a se refugia în țară. La 3 km de frontieră, au fost întâmpinați de soldații sovietici și mitraliați încontinuu. Cei care au reușit să scape au fost fugăriți de cavalerie și uciși în moduri cumplite. Cărțile de istorie descriu Masacrul de la Fântâna Albă drept un „Katyn românesc”. Mărturiile puținilor supraviețuitori sunt cutremurătoare.
Până acum, Federația Rusă, ca moștenitoare a URSS, nu și-a cerut scuze pentru acest masacru și nici nu a plătit daune. Mai mult, autoritățile ucrainiene insistă că masacrul a fost o „înscenare” a serviciilor românești. În contextul actual, în care lumea civilizată condamnă crimele Rusiei din Ucraina, este necesar ca statul ucrainean să recunoască și să condamne crimele sovietice.
#ligastudentilor #FantanaAlba1941
📺 Vă invităm să urmăriți un documentar realizat de TVR în urmă cu 10 ani despre masacrul de la Fântâna Albă: https://cutt.ly/Ura7weMZ
Conaționalii noștri mergeau în acea fatidică zi într-o coloană cu prapuri, cruci, coroane de brad și steaguri albe, spre granița românească, pentru a se refugia în țară. La 3 km de frontieră, au fost întâmpinați de soldații sovietici și mitraliați încontinuu. Cei care au reușit să scape au fost fugăriți de cavalerie și uciși în moduri cumplite. Cărțile de istorie descriu Masacrul de la Fântâna Albă drept un „Katyn românesc”. Mărturiile puținilor supraviețuitori sunt cutremurătoare.
Până acum, Federația Rusă, ca moștenitoare a URSS, nu și-a cerut scuze pentru acest masacru și nici nu a plătit daune. Mai mult, autoritățile ucrainiene insistă că masacrul a fost o „înscenare” a serviciilor românești. În contextul actual, în care lumea civilizată condamnă crimele Rusiei din Ucraina, este necesar ca statul ucrainean să recunoască și să condamne crimele sovietice.
#ligastudentilor #FantanaAlba1941
28.03.202518:12
🇷🇴 Acum 33 de ani, după sute de kilometri parcurși pe jos prin ninsoare și frig, intrau în București studenții care au plecat în ✝️ Drumul Crucii pentru reunirea Basarabiei cu România. 🎥 Vă invităm să urmăriți filmul acestui extraordinar eveniment din istoria recentă a poporului român: https://youtu.be/j_AM-yc5VY8 🇷🇴
🇷🇴 Zeci de tineri din Liga Studenților din România și Organizația Tineretului Creștin-Democrat din Moldova au plecat pe jos, la începutul lui martie 1992 într-un lung marș de la Chișinău la București, mărșăluind în formă de cruce și ducând pe umeri o cruce din lemn care simbolizează Crucea Basarabiei.
🇷🇴 Mișcarea studenților de atunci a atras atenția opiniei publice din România asupra agresiunii ruse din Transnistria, Federația Rusă atacând la 2 martie Republica Moldova cu scopul de a preveni reunirea Basarabiei cu România și pentru a o ține în sfera de influență a Moscovei. Astfel, românii au fost determinați să susțină rezistența armată împotriva invadatorului rus.
☦️ Totodată, acțiunea tinerilor bucurându-se de înaltul sprijin al PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum și de al unor mari duhovnici precum pr. Dumitru Stăniloae, pr. Cleopa, pr. Galeriu sau pr. Constantin Voicescu, a dat un puternic sprijin public Patriarhiei Române în direcția reactivării dreptei Mitropolii a Basarabiei.
⏳ Acum 30 de ani studenților din dreapta Prutului le sângerau picioarele de la mers prin zăpadă și degerături, iar celor din stânga Prutului le sângerau piepturile în luptele crâncene cu Armata a 14-a rusă. Ce mai fac tinerii de astăzi pentru idealul reunirii Basarabiei?
⌛️ După 30 de ani, în care idealul unionist a fost fie abandonat, fie compromis, fie transformat în rampă de lansare în politică, puțini i-au mai rămas cu adevărat fideli. Pe când statul nostru a fost de multe ori absent, singura care și-a menținut neclintită misiunea în această direcție a fost doar Biserica Ortodoxă Română. Până și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu este o creație a statului român, ci un program al Ligii Studenților implementant și transformat în instituție în cadrul Guvernului României după 1996 cu sprijinul CDR și al președintelui Emil Constantinescu.
✝️ Crucea purtată pe umeri de tinerii din 1992 a fost amplasată atunci în Piața Universității din București. În 2017, niște „persoane binevoitoare” au eliminat-o din piedestalul în care era amplasată. Ca urma a intervenției Ligii Studenților (LS IAȘI) pe lângă organele abilitate și cu sprijinul Secției 1 de Poliție, crucea a fost găsită și pusă la loc. Nu puțini sunt cei care vor să șteargă din istorie orientarea profund creștină și națională a mișcării studențești.
😢 Din păcate, astăzi idealul reunirii pentru unii pare ceva desuet. În afara unor acțiuni întreprinse de către anumite organizații de studenți basarabeni, ce fac organizațiile studențești de astăzi pentru a aduce Basarabia acasă?
🇷🇴 Liga Studenților (LS IAȘI) a rămas singura organizație studențească din România fidelă idealului generației studențești din anii '90 și care duce înainte idealul unității naționale, pentru care au luptat generații întregi de lideri ai studenților: de la Avram Iancu, la Mihai Eminescu, Ioan Slavici și A.D. Xenopol, la studenții din Mișcarea Memorandistă (1892), la generația lui Mircea Eliade și cei din perioada interbelică care au suferit în închisorile comuniste sau au luptat în munți cu arma în mână împotriva sovieticilor, până la cei care au parcurs prin viscol și ploaie Drumul Crucii în 1992. Faptele noastre vorbesc!
🇷🇴 Istoria și datoria de români ne obligă să spunem ca și Petre Țuțea: „Basarabia e pământ românesc! Şi nici dacă-mi scoateţi ochii nu recunosc că Basarabia e rusească!”
#ligastudentilor #BasarabiaeRomânia #Basarabia #nicidacănescoatețiochiinuspunemcăBasarabiaestearușilor
🇷🇴 Zeci de tineri din Liga Studenților din România și Organizația Tineretului Creștin-Democrat din Moldova au plecat pe jos, la începutul lui martie 1992 într-un lung marș de la Chișinău la București, mărșăluind în formă de cruce și ducând pe umeri o cruce din lemn care simbolizează Crucea Basarabiei.
🇷🇴 Mișcarea studenților de atunci a atras atenția opiniei publice din România asupra agresiunii ruse din Transnistria, Federația Rusă atacând la 2 martie Republica Moldova cu scopul de a preveni reunirea Basarabiei cu România și pentru a o ține în sfera de influență a Moscovei. Astfel, românii au fost determinați să susțină rezistența armată împotriva invadatorului rus.
☦️ Totodată, acțiunea tinerilor bucurându-se de înaltul sprijin al PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum și de al unor mari duhovnici precum pr. Dumitru Stăniloae, pr. Cleopa, pr. Galeriu sau pr. Constantin Voicescu, a dat un puternic sprijin public Patriarhiei Române în direcția reactivării dreptei Mitropolii a Basarabiei.
⏳ Acum 30 de ani studenților din dreapta Prutului le sângerau picioarele de la mers prin zăpadă și degerături, iar celor din stânga Prutului le sângerau piepturile în luptele crâncene cu Armata a 14-a rusă. Ce mai fac tinerii de astăzi pentru idealul reunirii Basarabiei?
⌛️ După 30 de ani, în care idealul unionist a fost fie abandonat, fie compromis, fie transformat în rampă de lansare în politică, puțini i-au mai rămas cu adevărat fideli. Pe când statul nostru a fost de multe ori absent, singura care și-a menținut neclintită misiunea în această direcție a fost doar Biserica Ortodoxă Română. Până și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu este o creație a statului român, ci un program al Ligii Studenților implementant și transformat în instituție în cadrul Guvernului României după 1996 cu sprijinul CDR și al președintelui Emil Constantinescu.
✝️ Crucea purtată pe umeri de tinerii din 1992 a fost amplasată atunci în Piața Universității din București. În 2017, niște „persoane binevoitoare” au eliminat-o din piedestalul în care era amplasată. Ca urma a intervenției Ligii Studenților (LS IAȘI) pe lângă organele abilitate și cu sprijinul Secției 1 de Poliție, crucea a fost găsită și pusă la loc. Nu puțini sunt cei care vor să șteargă din istorie orientarea profund creștină și națională a mișcării studențești.
😢 Din păcate, astăzi idealul reunirii pentru unii pare ceva desuet. În afara unor acțiuni întreprinse de către anumite organizații de studenți basarabeni, ce fac organizațiile studențești de astăzi pentru a aduce Basarabia acasă?
🇷🇴 Liga Studenților (LS IAȘI) a rămas singura organizație studențească din România fidelă idealului generației studențești din anii '90 și care duce înainte idealul unității naționale, pentru care au luptat generații întregi de lideri ai studenților: de la Avram Iancu, la Mihai Eminescu, Ioan Slavici și A.D. Xenopol, la studenții din Mișcarea Memorandistă (1892), la generația lui Mircea Eliade și cei din perioada interbelică care au suferit în închisorile comuniste sau au luptat în munți cu arma în mână împotriva sovieticilor, până la cei care au parcurs prin viscol și ploaie Drumul Crucii în 1992. Faptele noastre vorbesc!
🇷🇴 Istoria și datoria de români ne obligă să spunem ca și Petre Țuțea: „Basarabia e pământ românesc! Şi nici dacă-mi scoateţi ochii nu recunosc că Basarabia e rusească!”
#ligastudentilor #BasarabiaeRomânia #Basarabia #nicidacănescoatețiochiinuspunemcăBasarabiaestearușilor
15.03.202509:47
☕️ Cafeluța de sâmbătă. 🤣 Noi nu am văzut nicio reacție din partea 🏳🌈profesorilorix și a 🏳⚧cercetătorilorix din SNSPA. 💸 Gata, s-au terminat bănuții? 🥲
#gowokegobroke
#gowokegobroke
07.03.202509:56
31.01.202509:15
30.01.202513:47
📄 Coiful și brățările nu ar fi fost furate dacă exista Hotărâre de Guvern și colaborare cu MAI/MApN, cum s-a făcut la expoziția de la Roma. Raluca Turcan minte când spune că nu trebuia HG pentru că cele 18 muzee co-participante nu ar fi instituții publice. Serviciul de Informații Externe nu a răspuns încă dacă este implicat în protejarea patrimoniului sau nu și dacă a luat măsuri anterioare furtului cu privire la expoziție.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cazul-furtului-tezaurului-dacic-denunt-la-parchetul-general-impotriva-ralucai-turcan-si-a-fostului-director-al-mnir.html
#ligastudentilor #patrimoniu #tezaur #dacia #sendTurcantojail
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cazul-furtului-tezaurului-dacic-denunt-la-parchetul-general-impotriva-ralucai-turcan-si-a-fostului-director-al-mnir.html
#ligastudentilor #patrimoniu #tezaur #dacia #sendTurcantojail
28.03.202518:19
27.03.202509:26
Colegii noștri, Toma și Silvian, au fost ieri în platoul BZI unde au explicat succint DE CE se fac presiuni politice asupra noastră dar, cel mai important, de la min. 47:00, au prezentat câteva dintre obiectele de colecție legate de studenții din trecut pe care le deținem și cu care vrem să organizăm un muzeu dedicat studențimii române și luptei ei pentru realizarea unității de neam și consolidarea culturii române. Trecutul ne inspiră, iar istoria noastră este plină de modele demne de urmat pentru tinerii de astăzi! Puteți urmări emisiunea aici: https://cutt.ly/drpXe6Gm
Persoanele care dețin obiecte vechi (documente, medalii, fotografii, cărți etc.) și doresc să ne susțină, ni le pot dona contactându-l pe Toma (0756.905.133). Cele care nu au legătură cu subiectul nostru pot fi date la schimb și valorificate pentru a obține bunurile care ne sunt necesare pentru alcătuirea colecției. Alternativ, ne puteți sprijini folosind metodele disponibile aici: https://ligastudentilor.net/sustine/
Vă mulțumim!
Persoanele care dețin obiecte vechi (documente, medalii, fotografii, cărți etc.) și doresc să ne susțină, ni le pot dona contactându-l pe Toma (0756.905.133). Cele care nu au legătură cu subiectul nostru pot fi date la schimb și valorificate pentru a obține bunurile care ne sunt necesare pentru alcătuirea colecției. Alternativ, ne puteți sprijini folosind metodele disponibile aici: https://ligastudentilor.net/sustine/
Vă mulțumim!
13.03.202509:51
În tumultul vremurilor noastre, tinerii au nevoie de repere morale și valorice. Dacă și tu crezi la fel, te așteptăm în #ligastudentilor!
ligastudentilor.net/recrutari
Înscrie-te acum, chiar dacă nu eşti din Iaşi! Recrutăm studenți, elevi și tineri din toată ţara! 🇷🇴
ligastudentilor.net/recrutari
Înscrie-te acum, chiar dacă nu eşti din Iaşi! Recrutăm studenți, elevi și tineri din toată ţara! 🇷🇴
07.03.202509:56
🖋📚 𝐌𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟏𝟐 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞, 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟖, vă invităm să luați parte la cea de-a doua întâlnire literară organizată de Liga Studenților în București, intitulată „Despre Ion Creangă, dincolo de povești”.
📌 Evenimentul va avea loc în 𝐬𝐚𝐥𝐚 𝟐𝟎𝟒, 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐅𝐚𝐜𝐮𝐥𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐋𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 (str. Edgar Quinet, nr. 5-7), unde vom explora multitudinea ipostazelor în care Ion Creangă este surprins de către istoricii literari și de presa epocii desfășurându-și întreaga activitate prin care contribuie fundamental și în mod inedit în direcția literară, culturală și educațională românească.
Ne propunem ca, prin această întâlnire, să facem cunoscute tinerilor din toate domeniile de studiu contribuțiile, evenimentele, amănuntele și versatila receptare în domeniile de cercetare a operei celui mai îndrăgit dintre povestitorii români, Ion Creangă.
👩🏻🏫 Dacă ești curios să îl descoperi pe scriitor într-o manieră distinctă și să afli cum îl interpretează adepții diverselor curente literare și specialiștii din domenii de cercetare diferite, te așteptăm în sala 204, într-un cadru cu iz de școală veche, dar cu o poveste demnă de a fi spusă și de tinerii noii generații.
#ligastudentilor #Bucuresti
📌 Evenimentul va avea loc în 𝐬𝐚𝐥𝐚 𝟐𝟎𝟒, 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐅𝐚𝐜𝐮𝐥𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐋𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 (str. Edgar Quinet, nr. 5-7), unde vom explora multitudinea ipostazelor în care Ion Creangă este surprins de către istoricii literari și de presa epocii desfășurându-și întreaga activitate prin care contribuie fundamental și în mod inedit în direcția literară, culturală și educațională românească.
Ne propunem ca, prin această întâlnire, să facem cunoscute tinerilor din toate domeniile de studiu contribuțiile, evenimentele, amănuntele și versatila receptare în domeniile de cercetare a operei celui mai îndrăgit dintre povestitorii români, Ion Creangă.
👩🏻🏫 Dacă ești curios să îl descoperi pe scriitor într-o manieră distinctă și să afli cum îl interpretează adepții diverselor curente literare și specialiștii din domenii de cercetare diferite, te așteptăm în sala 204, într-un cadru cu iz de școală veche, dar cu o poveste demnă de a fi spusă și de tinerii noii generații.
#ligastudentilor #Bucuresti
31.01.202509:15
🇷🇴 Bartolomeu (Valeriu) Anania, liderul studențimii clujene și al grevei din primăvara anului 1946:
În noaptea de 28 spre 29 mai studențimea clujeană s-a apărat cu baricade, apă fierbinte, borcane și cărămizi de un atac al trupelor maghiare care doreau să ia cu asalt căminul studențesc Avram Iancu (actualul sediu al Facultății de Drept a UBB) și să instituie un regim de ocupație militară asupra Clujului. Bandele de iredentiști au pătruns cu forța în cămin, devastând parterul și strigând: : „Folyon az oláh vér!” („Să curgă sânge de valah”)
Autoritățile românești, în schimb, au arestat câteva zeci de studenți români. Studenții, în răspuns, au organizat o grevă masivă în urma căreia studenții arestați au fost eliberați, iar populația românească din jurul orașului s-a solidarizat cu cauza lor, cerând eliminarea abuzurilor autorităților comuniste.
Prin tenacitatea tânărului Bartolomeu Anania și a liderilor studențești de atunci s-a evitat o tentativă de subminare a autorității Statului Român în zona Clujului, într-o perioadă în care revenirea Transilvaniei după al Doilea Război Mondial nu era recunoscută încă pe plan internațional.
În perioada 1958-1964 a fost deținut politic în închisorile comuniste din România: „Nu vă temeți de moarte pentru că ea, practic, nu există!”
Bartolomeu Anania este de asemenea singurul lider studențesc cunoscut care a îmbrăcat în timpul activității universitare haina monahală și unul dintre cei trei lideri ai studenților care au ajuns la demnitatea episcopatului, devenind Mitropolit al Clujului.
Iată cum îl descrie Ioan Muntean, coleg cu tânărul Bartolomeu Valeriu Anania, evenimente epocii în 𝘓𝘢 𝘱𝘢𝘴 𝘱𝘳𝘪𝘯 𝘳𝘦𝘦𝘥𝘶𝘤𝘢𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘗𝘪𝘵𝘦𝘴𝘵𝘪, 𝘎𝘩𝘦𝘳𝘭𝘢 𝘴𝘪 𝘈𝘪𝘶𝘥:
După recunoaşterea drepturilor noastre asupra Ardealului de Nord de către Conferinţa de Pace de la Paris, reacţiunea şi iridenta maghiară au căutat noi forme, mascate, ca să ne lovească. Le deschiderea oficială a campaniei electorale pentru alegerile din noiembrie 1946, un grup de studenţi, între care majoritatea naţional-ţărănişti, au făcut un scurt miting prin centrul oraşului, cu lozinci ca ”Jos teroarea” şi ”Trăiască Iuliu Maniu”. Ajunşi în Piaţa Libertăţii – cea cu Catedrala Romano-catolică Sf. Mihai şi cu Statuia lui Matei Corvin, dar şi cu sediul P.C.R. -ului pe o latură a pieţii şi al Confederaţiei Sindicatelor au pus portretul lui Iuliu Maniu pe parterul clădirii în care se găseau la etaj sindicatele, de fapt un manifest electoral, cu portretul liderului partidului lor.
Era pe la ora 6 după-amiaza zilei de 26 (sau 27) mai. La uzinele ”Dermata” a început să sune sirena, care se auzea peste tot oraşul. Nimeni dintre studenţi nu ştiam de ce. Uzina la ora aceea era exclusiv maghiară, intenţionat, printr-un exclusivism etnic care românilor le-ar fi fost reprobat. S-a strâns maghiarimea, au umplut câteva autocamioane şi au venit în centru, ca sa apere – chipurile – democraţia cea nouă şi un sediu muncitoresc atacat de huligani.
Până să ajungă ei în piaţă, studenţii spuseseră ce aveau de spus paşnic, nu vătămaseră pe nimeni, nu atacaseră fizic nimic şi au plecat pe la casele lor. Cei de la ”Dermata” nu aveau practic cu cine să se mai bată. Dar scenariul era ca ei să-i bată pe studenţi, să-i intimideze, acum la începutul campaniei electorale. S-au dus la Căminul studenţesc ”Avram Iancu” din apropierea pieţii, pe care îl considerau sediul ”reacţiunii” române şi au început mitingul lor, dar nu numai cu lozinci paşnice, ci cu bolovani şi ciomegele cu care veniseră pregătiţi, în cadrul noilor lor concepţii despre democraţie.
Au spart geamurile căminului. Asediaţii s-au baricadat, blocând uşa parterului şi grilajul din capul scărilor cu paturi şi mobilier din dormitoare. Cu ajutorul unor studenţi maghiari de la un cămin vecin au spart o uşă din spate, cea de acces pentru aprovizionarea cantinei (uşa aceasta era făcută în grosimea vechiului zid al cetăţii medievale a Clujului, zid care mărginea curtea căminului). Au devastat întregul parter şi subsolul în care se găsea cantina studenţească.
În noaptea de 28 spre 29 mai studențimea clujeană s-a apărat cu baricade, apă fierbinte, borcane și cărămizi de un atac al trupelor maghiare care doreau să ia cu asalt căminul studențesc Avram Iancu (actualul sediu al Facultății de Drept a UBB) și să instituie un regim de ocupație militară asupra Clujului. Bandele de iredentiști au pătruns cu forța în cămin, devastând parterul și strigând: : „Folyon az oláh vér!” („Să curgă sânge de valah”)
Autoritățile românești, în schimb, au arestat câteva zeci de studenți români. Studenții, în răspuns, au organizat o grevă masivă în urma căreia studenții arestați au fost eliberați, iar populația românească din jurul orașului s-a solidarizat cu cauza lor, cerând eliminarea abuzurilor autorităților comuniste.
Prin tenacitatea tânărului Bartolomeu Anania și a liderilor studențești de atunci s-a evitat o tentativă de subminare a autorității Statului Român în zona Clujului, într-o perioadă în care revenirea Transilvaniei după al Doilea Război Mondial nu era recunoscută încă pe plan internațional.
În perioada 1958-1964 a fost deținut politic în închisorile comuniste din România: „Nu vă temeți de moarte pentru că ea, practic, nu există!”
Bartolomeu Anania este de asemenea singurul lider studențesc cunoscut care a îmbrăcat în timpul activității universitare haina monahală și unul dintre cei trei lideri ai studenților care au ajuns la demnitatea episcopatului, devenind Mitropolit al Clujului.
Iată cum îl descrie Ioan Muntean, coleg cu tânărul Bartolomeu Valeriu Anania, evenimente epocii în 𝘓𝘢 𝘱𝘢𝘴 𝘱𝘳𝘪𝘯 𝘳𝘦𝘦𝘥𝘶𝘤𝘢𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘗𝘪𝘵𝘦𝘴𝘵𝘪, 𝘎𝘩𝘦𝘳𝘭𝘢 𝘴𝘪 𝘈𝘪𝘶𝘥:
După recunoaşterea drepturilor noastre asupra Ardealului de Nord de către Conferinţa de Pace de la Paris, reacţiunea şi iridenta maghiară au căutat noi forme, mascate, ca să ne lovească. Le deschiderea oficială a campaniei electorale pentru alegerile din noiembrie 1946, un grup de studenţi, între care majoritatea naţional-ţărănişti, au făcut un scurt miting prin centrul oraşului, cu lozinci ca ”Jos teroarea” şi ”Trăiască Iuliu Maniu”. Ajunşi în Piaţa Libertăţii – cea cu Catedrala Romano-catolică Sf. Mihai şi cu Statuia lui Matei Corvin, dar şi cu sediul P.C.R. -ului pe o latură a pieţii şi al Confederaţiei Sindicatelor au pus portretul lui Iuliu Maniu pe parterul clădirii în care se găseau la etaj sindicatele, de fapt un manifest electoral, cu portretul liderului partidului lor.
Era pe la ora 6 după-amiaza zilei de 26 (sau 27) mai. La uzinele ”Dermata” a început să sune sirena, care se auzea peste tot oraşul. Nimeni dintre studenţi nu ştiam de ce. Uzina la ora aceea era exclusiv maghiară, intenţionat, printr-un exclusivism etnic care românilor le-ar fi fost reprobat. S-a strâns maghiarimea, au umplut câteva autocamioane şi au venit în centru, ca sa apere – chipurile – democraţia cea nouă şi un sediu muncitoresc atacat de huligani.
Până să ajungă ei în piaţă, studenţii spuseseră ce aveau de spus paşnic, nu vătămaseră pe nimeni, nu atacaseră fizic nimic şi au plecat pe la casele lor. Cei de la ”Dermata” nu aveau practic cu cine să se mai bată. Dar scenariul era ca ei să-i bată pe studenţi, să-i intimideze, acum la începutul campaniei electorale. S-au dus la Căminul studenţesc ”Avram Iancu” din apropierea pieţii, pe care îl considerau sediul ”reacţiunii” române şi au început mitingul lor, dar nu numai cu lozinci paşnice, ci cu bolovani şi ciomegele cu care veniseră pregătiţi, în cadrul noilor lor concepţii despre democraţie.
Au spart geamurile căminului. Asediaţii s-au baricadat, blocând uşa parterului şi grilajul din capul scărilor cu paturi şi mobilier din dormitoare. Cu ajutorul unor studenţi maghiari de la un cămin vecin au spart o uşă din spate, cea de acces pentru aprovizionarea cantinei (uşa aceasta era făcută în grosimea vechiului zid al cetăţii medievale a Clujului, zid care mărginea curtea căminului). Au devastat întregul parter şi subsolul în care se găsea cantina studenţească.
22.01.202520:15
🤡 „La BAC nu se poate fura.” În realitate, inspectorul școlar general din Mureș primea șpăgi de mii de euro și patrona o rețea cu zeci de profesori prin care se fraudau probele la examenul de bacalaureat: 🔗click aici
28.03.202518:19
🇷🇴 𝟐𝟕 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟏𝟖: 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐞𝐧𝐭̧𝐢𝐢 𝐚𝐮 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚!
🇷🇴🇲🇩📜 S-au împlinit 107 ani de când Sfatul Țării a votat actul istoric, care a readus partea de est a Țării Moldovei în componența României, pornind astfel procesul de creare a României Mari, într-un context geopolitic complex, când încă se desfășura Primul Război Mondial, iar trupele bolșevice doreau reanexarea acestui teritoriu. A fost un act imens de patriotism, de care au dat dovadă frații noștri basarabeni, prin care a fost salvată practic statalitatea României și care a dat multă speranță tuturor românilor.
🇷🇴 Însă puțini știu că fruntașii unioniști de la 1918 au fost în tinerețea lor lideri ai studenților. Daniel Ciugureanu, primul prim-ministru al Republicii Democrate Moldovenești, împreună cu Alexei Mateevici (autorul imnului Limba noastră), Simion Murafa, Ștefan Ciobanu, Dimitrie Bogos și alții au înființat Cercul studențesc „Deșteptarea” al studenților basarabeni de la universitățile din Kiev și Odesa. De asemenea, Pantelimon Halippa a fost în mijlocul mișcărilor studențești care au avut loc la Universitatea din Dorpat (Tartu, Estonia). Grigore Cazacliu a fost în 1918 delegatul basarabenilor la Cernăuți și Alba Iulia, iar fratele său, Vladimir, a fost unul dintre reprezentanții studenților în Sfatul Țării.
🖋️Ion Inculeț, președintele Sfatului, a fost la vremea sa unul dintre liderii studenților români din afara granițelor, înființând la Sankt Petersburg o asociație a studenților basarabeni. Alături de colegii săi, s-a întors în Basarabia odată cu căderea monarhiei ruse, pentru a pregăti reunificarea provinciei cu Țara Mamă. Ulterior, organizația a fost desființată, iar membrii ei au fost puși pe lista neagră a autorităților sovietice. Pentru noi, Ion Inculeț, ca lider al studențimii române, este unul dintre înaintașii noștri în lucrarea de reunificare națională.
🇷🇴 Atfel, fruntașii unioniști din Basarabia se alătură celor din Bucovina și Transilvania în galeria marilor personalități ale neamului românesc care au sădit și au lucrat spre înfăptuirea idealului reîntregirii naționale încă din anii studenției, așa cum au fost Iuliu Maniu (liderul studențimii române din Budapesta), Alexandru Vaida-Voevod (președintele Societății România Jună din Viena) și Ion Nistor (președinte al Societății Academice Junimea din Cernăuți).
🕯 Mulți dintre ei, „au plătit” pentru dragostea lor de Dumnezeu și de țară cu ani grei de detenție, fiind persecutați și chiar uciși de către autoritățile comuniste de la Moscova și București.
🇷🇴 Iar în spiritul și în memoria lor, ne punem și noi întreaga lucrare pe care o facem spre reînfăptuirea unității de neam!
#ligastudentilor
🇷🇴🇲🇩📜 S-au împlinit 107 ani de când Sfatul Țării a votat actul istoric, care a readus partea de est a Țării Moldovei în componența României, pornind astfel procesul de creare a României Mari, într-un context geopolitic complex, când încă se desfășura Primul Război Mondial, iar trupele bolșevice doreau reanexarea acestui teritoriu. A fost un act imens de patriotism, de care au dat dovadă frații noștri basarabeni, prin care a fost salvată practic statalitatea României și care a dat multă speranță tuturor românilor.
🇷🇴 Însă puțini știu că fruntașii unioniști de la 1918 au fost în tinerețea lor lideri ai studenților. Daniel Ciugureanu, primul prim-ministru al Republicii Democrate Moldovenești, împreună cu Alexei Mateevici (autorul imnului Limba noastră), Simion Murafa, Ștefan Ciobanu, Dimitrie Bogos și alții au înființat Cercul studențesc „Deșteptarea” al studenților basarabeni de la universitățile din Kiev și Odesa. De asemenea, Pantelimon Halippa a fost în mijlocul mișcărilor studențești care au avut loc la Universitatea din Dorpat (Tartu, Estonia). Grigore Cazacliu a fost în 1918 delegatul basarabenilor la Cernăuți și Alba Iulia, iar fratele său, Vladimir, a fost unul dintre reprezentanții studenților în Sfatul Țării.
🖋️Ion Inculeț, președintele Sfatului, a fost la vremea sa unul dintre liderii studenților români din afara granițelor, înființând la Sankt Petersburg o asociație a studenților basarabeni. Alături de colegii săi, s-a întors în Basarabia odată cu căderea monarhiei ruse, pentru a pregăti reunificarea provinciei cu Țara Mamă. Ulterior, organizația a fost desființată, iar membrii ei au fost puși pe lista neagră a autorităților sovietice. Pentru noi, Ion Inculeț, ca lider al studențimii române, este unul dintre înaintașii noștri în lucrarea de reunificare națională.
🇷🇴 Atfel, fruntașii unioniști din Basarabia se alătură celor din Bucovina și Transilvania în galeria marilor personalități ale neamului românesc care au sădit și au lucrat spre înfăptuirea idealului reîntregirii naționale încă din anii studenției, așa cum au fost Iuliu Maniu (liderul studențimii române din Budapesta), Alexandru Vaida-Voevod (președintele Societății România Jună din Viena) și Ion Nistor (președinte al Societății Academice Junimea din Cernăuți).
🕯 Mulți dintre ei, „au plătit” pentru dragostea lor de Dumnezeu și de țară cu ani grei de detenție, fiind persecutați și chiar uciși de către autoritățile comuniste de la Moscova și București.
🇷🇴 Iar în spiritul și în memoria lor, ne punem și noi întreaga lucrare pe care o facem spre reînfăptuirea unității de neam!
#ligastudentilor
25.03.202521:31
👨💻Cineva se plictisește și încearcă în continuu să spargă unul dintre site-urile organizației. Vă supără mult conținutul, nu-i așa? 🥲
07.03.202510:03
05.03.202514:24
🤡 Nu îți citează lumea studiile? Nicio problemă, le bagi oamenilor forțat articolele tale în bibliografie! Așa a făcut un conferențiar care a revoltat lumea academică ieșeană. Acum, cazul este în atenția Comisiei de Etică a Universității „Cuza”.
https://pressone.ro/reteaua-citarilor-fictive-un-universitar-iesean-si-a-crescut-reputatia-academica-plantandu-si-fraudulos-lucrarile-in-bibliografiile-a-circa-200-de-articole-stiintifice
https://pressone.ro/reteaua-citarilor-fictive-un-universitar-iesean-si-a-crescut-reputatia-academica-plantandu-si-fraudulos-lucrarile-in-bibliografiile-a-circa-200-de-articole-stiintifice
31.01.202509:15
Părintele Anania, şi acum când retrăiam toate aceste evenimente peste care trecuseră deja 15 ani, zâmbea la gândul deghizării sub care a reuşit să intre şi să iasă din sală la acea şedinţă maraton, afară urmărindu-l oamenii chestorului Crăciun, cel în mâinile căruia ajunsese acum.
Studenţimea clujeană, fidelă cântecului nostru străbun de libertate, l-a voit în fruntea noastră: „Preoţi cu crucea-n frunte,/ Căci oastea e creştină./ Deviza-i libertate / Şi scopul ei prea sfânt”. (Versuri ce nu se mai cântă astăzi, deşi fac parte din Deşteaptă-te, Române!)
Călugărul ieromonah Valeriu Anania a înţeles chemarea şi a acceptat sacrificiul. Căci a fost printre foarte puţinii exmatriculaţi, întrerupând aproape de jumătatea drumului o carieră pe care şi-o dorea, dintr-o vocaţie creştină. Iată omul despre care am spus că retrăiam acum anii tinereţii sale militante de atunci şi care plătea nu numai cu pierderea profesiunii dorite, dar şi cu libertatea, pentru lupta lui din anii tineri.
#ligastudentilor #martiriimiscariistudentesti #istoriamiscariistudentesti #istoriculmiscariistudentesti
Studenţimea clujeană, fidelă cântecului nostru străbun de libertate, l-a voit în fruntea noastră: „Preoţi cu crucea-n frunte,/ Căci oastea e creştină./ Deviza-i libertate / Şi scopul ei prea sfânt”. (Versuri ce nu se mai cântă astăzi, deşi fac parte din Deşteaptă-te, Române!)
Călugărul ieromonah Valeriu Anania a înţeles chemarea şi a acceptat sacrificiul. Căci a fost printre foarte puţinii exmatriculaţi, întrerupând aproape de jumătatea drumului o carieră pe care şi-o dorea, dintr-o vocaţie creştină. Iată omul despre care am spus că retrăiam acum anii tinereţii sale militante de atunci şi care plătea nu numai cu pierderea profesiunii dorite, dar şi cu libertatea, pentru lupta lui din anii tineri.
#ligastudentilor #martiriimiscariistudentesti #istoriamiscariistudentesti #istoriculmiscariistudentesti
22.10.202409:57
„Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca studenții buni să nu facă nimic.” - Edmund Burke, dacă ar fi fost student în 2024. Dacă și tu crezi la fel, te așteptăm în #ligastudentilor!
Înscrie-te acum pe http://www.ligastudentilor.net/recrutari chiar dacă nu eşti din Iaşi! Recrutăm tineri din toată ţara! 🇷🇴
Înscrie-te acum pe http://www.ligastudentilor.net/recrutari chiar dacă nu eşti din Iaşi! Recrutăm tineri din toată ţara! 🇷🇴
Көрсөтүлдү 1 - 24 ичинде 25
Көбүрөөк функцияларды ачуу үчүн кириңиз.