Мир сегодня с "Юрий Подоляка"

Труха⚡️Україна

Қарау

Николаевский Ванёк

Қарау

Мир сегодня с "Юрий Подоляка"

Қарау

Труха⚡️Україна

Қарау

Николаевский Ванёк

Қарау

Angelus scripto

Beatitudinea atinsă în momentele în care o rază se apleacă asupra neputinței ce arde pentru fiecare cuvânt.

TGlist рейтингі

ТүріҚоғамдық

Растау

Расталмаған

Сенімділік

Сенімсіз

Орналасқан жері

ТілБасқа

Канал құрылған күніЛип 21, 2022

TGlist-ке қосылған күні

Лист 19, 2024

Мен каналдың иесімін

Өзгерістер тарихы

Қосылған топ

Angelus scripto Chat

Telegram арнасы Angelus scripto статистикасы

Толығырақ

Жазылушылар

82

24 сағат00%Апта00%Ай

56.5%

Дәйексөз индексі

0

Ескертулер0Каналдарда қайта жазылу0Каналдарда ескерту0

1 жазбаның орташа қамтуы

9

12 сағат90%24 сағат90%48 сағат690%

Қатысу деңгейі (ER)

11.11%

Қайта жазылды0Пікірлер0Реакциялар1

Қамту бойынша қатысу деңгейі (ERR)

0%

24 сағат0%Апта0%Ай

20.51%

1 жарнамалық жазбаның қамтуы

9

1 сағат12133.33%1 – 4 сағат00%4 - 24 сағат00%

Толығырақ

Каналға біздің ботымызды қосып, осы каналдың аудиториясын біліңіз.

24 сағаттағы жазбалар саны

0

Динамика

"Angelus scripto" тобындағы соңғы жазбалар

Барлық жазбалар

Қайта жіберілді:

Tinerii Clasici

03.04.202513:06

„Cursul lumii noi și minunate este stabilit, busolele au fost recalibrate. Democrațiile consacrate ale lumii civilizate contestă majoritățile culturale în numele unor libertăți sexuale în curs de apariție. Guvernele ecologiste promovează economia verde exploatând ultimele păduri virgine. Politica pacifistă poartă războaie profilactice. Noul mccarthyism îndeamnă la suspiciune față de toți cei care nu venerează nouă (non)logică a istoriei.

Delațiunea este anonimă și în practică, și în teorie; delatorii nu își mărturisesc identitatea, căci se tem de urmările unei confruntări deschise; dar chiar dacă și-ar asuma-o, ar fi irelevantă, căci ei rămân simple instrumente ale organelor de control și moderare sociale. (…)”

(Corina Pantelimon Bistriceanu, fragment din articolul „Delațiunea – în slujba binelui?”)

Citiți întregul articol aici:
https://tineriiclasici.ro/delatiunea-in-slujba-binelui/

@tineriiclasici

28.03.202512:32

Un interviu cu Eugen Ionescu în trei părți, după cum:

https://youtu.be/Qih8bwcfh1U?si=0NyyNfu5_QDJ-w1Y

https://youtu.be/yjRiTGS8n3c?si=Bw6kXaG3xJo7JFr3

https://youtu.be/evev8MJayyM?si=E-9gffu8WjwfYF9-

28.03.202508:34

C.S Lewis letter to young writers

18.03.202509:35

Vă propun să faceți cunoștință cu omul Aleksandr Soljenițîn, trăitorul „arhipelagului gulag” (pe care l-a consemnat; sigur, cu ample analize asupra respectivei tiranii istorice), scriitorul capodoperei literare „Pavilionul canceroșilor”(premiată cu Nobel) și nu doar.
https://youtu.be/g8wHymgowzw?si=OuCI13746CFyoZ8T

Қайта жіберілді:

Tinerii Clasici

18.03.202509:03

Vă invităm să urmăriți partea a II-a a cursului de estetică hegeliană, susținut de Profesorul Vlad Mureșan.

https://www.youtube.com/watch?v=_Qk-3QKxG8g&t=5s

@tineriiclasici

12.03.202516:19

Un videoclip inedit cu filosoful Constantin Noica

https://youtu.be/Vyf_2pV3DMA?si=46DNEpf77dn2nkV9

Қайта жіберілді:

Tinerii Clasici

21.02.202512:28

De ce să sprijini Tinerii Clasici? 🤔
https://tineriiclasici.ro/contact/

Într-un timp scurt și cu resurse limitate am reușit următoarele:

📰 Am lansat unica publicație culturală românească jună din Țară care promovează valori perene, românitatea și ortodoxia. În câteva luni am reușit să aducem Dascăli alături de noi să ne îndrume, am publicat zeci de articole în câteva luni, drept urmare Biblioteca Națională a României ne-a acordat un cod unic ISSN, fapt care o înscrie în bazele de date naționale și internaționale.

📚 Am citit împreună și am organizat lunar cenacluri culturale în care am discutat despre autori precum Constantin Noica, Mircea Eliade, Fiodor Dostoievski, Mircea Vulcănescu, Dimitrie Gusti, Mihai Eminescu ș.a.

👨‍🏫 Organizăm cursuri speciale cu Profesori și Profesioniști din diferite domenii.

🎙 Luăm interviuri unor mari personalități.

🏛 Lucrăm la Dosarul anual al Culturii și Educației din România și la Dosarul Tinerei Generații - documente cu caracter sintetic menite să descopere și să analizeze starea actuală a României în aceste domenii.

CE VREM SĂ FACEM:

🔜 Să organizăm concerte de muzică clasică, vernisaje de artă frumoasă, expoziții de fotografie, seri de film ș.a.
🔜 Să îngrijim locurile de veci ale marilor personalități române din cimiterele Bellu, Père-Lachaise, Montparnasse și nu numai.
🔜 Să dezvoltăm și să întreținem relații cu alte organizații și instituții din România și din străinătate, imperativ pentru consolidarea sentimentului de Generație.
🔜 Să organizăm conferințe publice, lansări de carte și dezbateri.
🔜 Să creștem numărul de membri și de resurse, pentru a ne face treaba cât mai bine.

🗝 Putem face aceste lucruri numai cu sprijinul vostru. Nu lăsați cei 3,5% din impozit să meargă la stat. Nu lăsați Tânăra Generație de izbeliște!

Sprijiniți cultura clasică și educația temeinică. Redirecționați cei 3,5% din impozit, completând formularul de aici: https://formular230.ro/tinerii-clasici.

Vă mulțumim! 🤗

@tineriiclasici

Қайта жіберілді:

🏛PALESTRA IDEILOR🏛

15.02.202510:36

4_5873016058113170850.pdf

AgAD6xkAAon8gVE

1.5 MB

Қайта жіберілді:

Tinerii Clasici

15.02.202508:26

Moartea lui Fiodor Mihailovici Dostoievski

„La începutul anului 1881, în ziua de 9 februarie, Dostoievski moare pe neașteptate, în vârstă de 60 de ani. O hemoragie puternică și subită l-a trântit la pat pentru câteva zile. Simțea că moare; a chemat-o pe Ana Grigorievna, i-a spus să deschidă la întâmplare Sfânta Evanghelie, Biblia lui de care nu se despărţise nici în acea epocă de goană după noroc prin Apus. Ana Grigorievna a deschis-o la întâmplare, acolo unde Mântuitorul merge să Se boteze la Ioan. Acesta refuză la început, dar Mântuitorul îi spune: „Nu mă opri, ci îndeplinește ceea ce trebuie”. Atunci Dostoievski se adresează soției lui, care plângea, spunându-i: „Nu mă opri, ceasul meu ca să mă duc a sosit”.

A strâns copiii în jurul patului, a rugat-o pe Ana Grigorievna să citească parabola „Fiului risipitor” și, după ce a citit-o, el a ținut copiilor săi o cuvântare în care le spunea că suprema bucurie a vieții și supremul bine pe care poate să-l aibă un om în viață e să nu-și piardă credinţa în Dumnezeu.

„Chiar dacă nenorocul v-ar paşte să fiți criminali în viaţă – le spune copiilor lui –, nici atunci să nu pierdeți încrederea în Dumnezeu, care e bun și vă va ierta”. Cu aceste cuvinte a chemat preotul, s-a împărtășit și și-a dat sfârșitul.

Domnilor, înmormântarea lui a fost o înmormântare ca de țar. Peste 100.000 de oameni din toate straturile sociale de pe tot cuprinsul Rusiei, reprezentanții tuturor societăților rusești, de toate felurile, au ținut să participe la această înmormântare. Călugării de la Alexandr Nevski, unde erau înmormântați numai țarii și aristocrații, au oferit un loc unde să fie înmormântat, iar slujba au dăruit-o familiei, adică i-au slujit pe gratis. O noapte întreagă studențimea din Petersburg a vegheat în jurul sicriului, citind psalmi și rostind cântări bisericești.

Iată, domnilor, acest om care trecuse prin cele mai abominabile patimi, care fusese chiar ocnaș, modelat de credința din el, de misiunea pe care a crezut el că e chemat s-o îndeplinească în poporul rus, a ajuns la acest prestigiu, la această venerație de care numai regii se bucurau în Rusia vremii lui.”

(Nichifor Crainic, „Dostoievski şi creştinismul rus”)

@tineriiclasici

13.02.202520:24

Cuvînt greu din „Lumea de mîine” ~ Constantin Noica

Қайта жіберілді:

🏛PALESTRA IDEILOR🏛

11.02.202520:06

https://youtu.be/ObJHHPW4jpo?si=Bg_etVzsw5UGBCIC

05.02.202520:03

Voi v-ați întors în astă zi

Voi v-ați întors în astă zi,
Ați revenit cu precădere,
Să prindeți noii zori de vii
Ca să cântăm de Înviere.

Voi v-ați întors precis,
Atâta viață e în noi!
Și-atâta cântă rugul cel nestins,
Vă cântă doar pe voi!

Voi v-ați întors în astă zi,
În trupul nostru, toți v-ați prins.
Acolo-n goliciune și nevoi,
Legați răni precum ați zis.

Voi v-ați întors nu ca un fum,
Ci ca un duh vindecător.
Din memoria acumulat-acum,
Să fiți și printre noi biruitori!

Ca lacrima pe-obraz ați coborât,
Adânc, în întuneric.
Ați luminat prin Suflul sfânt
Și-ați pus în noi nou legământ.

V-ați regăsit la cina bucuriei;
N-avem miere, nici pește fript,
Căci suntem temnițele nebuniei
Care primesc trupul vostru schingiuit.

De-acum, fi-vom împreună
De vom scrâșni or vom zâmbi,
Vremea-i aceeași, dar cât inima-i bună
Pe cruce tot om sângera, dar om iubi!

*parafrază

Қайта жіберілді:

România Profundă

04.02.202519:40

Mare bucurie și zi de prăznuire prin care ne-a binecuvântat bunul Dumnezeu! Saltă și te bucură neam românesc că fiii tăi ce și-au jertfit sângele pentru tine, astăzi sunt ridicați la cinstea cuvenită și ca niște arhangheli învăpăiați de lumină strigă din potirele lacrimilor și nevoințelor lor: Avva Părinte! Păzește România și fiii acestui neam ce mult Te-au iubit! CANONIZAREA SFINȚILOR ÎNCHISORILOR

Astăzi Părintele Justin visul și-a împlinit, văzând corul mucenicilor din închisori dănțuind în ceruri și proslăviți pe pământul românesc! Dumnezeu să îi dăruiască Patriarhului României, Preafericitului Daniel, multă sănătate, ani îndelungați și rod bogat duhovnicesc în vremelnica misiune pământească dar veșnică în memoria românilor și pliromei Bisericii lui Hristos! Astăzi Patriarhia Română, prin toți membrii Sf. Sinod, au scris istorie!

https://atitudini.com/2025/02/canonizarea-sfintilor-inchisorilor/

Қайта жіберілді:

Tinerii Clasici

04.02.202518:22

Vă invităm să urmăriți emisiunea „Credință și cultură”, găzduită de domnul Vianu Mureșan la Trinitas TV, la care invitat a fost Lect. univ. dr. Dragoș Grusea (autor-invitat al publicației Tinerii Clasici).

Dialogul are un caracter educativ, căutând să deslușească legătura dintre rațiune și revelație.

https://www.youtube.com/watch?v=BGVqzJqi_vk

@tineriiclasici

02.02.202515:22

„În mijlocul iadului contemporan, cu aburii săi descompuşi, cu luminile sale de cadaverică fosforescenţă, cu mizeriile sale umane, cu degringolada sa etică, cu haosul său spiritual – o singură tărie trebuie să-şi înalţe braţele: bărbăţia, orgoliul suferinţei, orgoliul mizeriei, orgoliul nădejdii deznădăjduite. Cînd totul în jurul tău putrezeşte, de ce să-ţi fie teamă? Viaţa ta poate să ia totul de la început. Cînd totul îşi pierde sensul, totul ajunge neant şi zădărnicie, de ce să te plîngi? Simpla ta prezenţă vie calcă sub picioare tot neantul lumii, toată zădărnicia creaţiei. E adevărat, sîntem proşti şi netrebnici, sîntem mărunţi şi păcătoşi, sîntem incapabili, lichele, fleacuri, mediocri, tot ce vreţi. În faţa acestor adevăruri, aş vrea ca o duzină de tineri să poată striga: Ei şi?! Să-şi strige dispreţul lor faţă de destin, faţă de întristatul ceas care ne-a fost ursit să-l trăim, faţă de mizera noastră condiţie umană, faţă de tot ceea ce este mediocru, lamentabil şi inert în tradiţia noastră europeană, creştinească şi românească. Să strige în fiecare zi în faţa oricărui om, în faţa oricărei întîmplări: Ei şi? Ei şi? E adevărat tot ce spuneţi, e adevărat tot ce se întîmplă, sînt adevărate şi limitarea noastră tragică, şi descompunerea noastră, şi evanescenţa actelor noastre. E adevărt, e adevărat, e adevărat! Şi totuşi să strigi Ei şi? Atîta timp cît sînt viu, cît am viaţa de partea mea, cît timp miracolul creaţiei se află în trupul, în sîngele, în spiritul meu – ce putere a întunericului mă poate înghiţi, ce miraj al neantului mă poate fărîmiţa, ce haos este atît de mare ca să se poată măsura cu cîtimea aceea incomensurabilă de viaţă care mi-a fost dată?

Nu, domnilor, tot ce putrezeşte în jurul nostru nu este făcut să ne deprime; dimpotrivă, este o invitaţie a vieţii să-i imităm gestul ei iniţial, creaţia; naşterea; renaşterea. Este o invitaţie la voie bună, la curaj, la faptă. Faptă care nu înseamnă efort exterior, ci chiar viaţa noastră, împlinirea ei, victorioasa ei creştere şi organicitate. Viaţa noastră – să ne fie fapta. Pe ea s-o luminăm, s-o înălţăm, s-o păstrăm inalterată în mijlocul atîtor forţe ale întunericului. Viaţa noastră întreagă este singurul răspuns peste care orice negaţie, orice critică, orice dinamită metafizică nu mai poate trece. Moartea nu există decît pentru cei care o acceptă. Înfrîngerea nu există decît pentru acel care nu se reîntoarce în luptă. Totul se poate distruge, totul se poate preface în pulbere, totul trece – în afară de gestul vieţii. Şi acest gest îl avem în noi, existenţa noastră este o justificare a lui.

Mi se par atît de absurde obiecţiile pe care le întîlnesc de la o vreme în calea mea; atît de absurde şi de ineficace. Unul îmi spune: Românii sînt atenuaţi şi mediocri. Poate e adevărat. Ei şi ce dacă e adevărat? Ăsta e un motiv mai mult să fim îndîrjiţi în suferinţa şi în creaţia noastră… Să strigăm mai tare bucuria noastră că sîntem români. Să avem certitudinea că prin curajul gestului nostru vom depăşi modelele de perfecţiune europeană sau asiatică pe care anumiţi tineri tobă de carte ni le aduc mereu înainte.”

~ Mircea Eliade în eseul „Invitație la bărbăție” din Oceanografie