Iovv Tatiana
24.02.202511:27
Despre eficiența (mai bine zis ineficiența☝️) instituțiilor publice...
Recent, pe 17 februarie, lumea a sărbătorit Ziua mondială pentru TURISM durabil!
👉53 milioane lei a cheltuit guvernul în 2024 pentru dezvoltarea turismului în Moldova (44 mln de la MDED și 9 mln de la MCulturii), asta în afară de tot suportul partenerilor externi pentru societatea civilă din domeniu!;
👉Iar 66,5 milioane lei au constituit încasările totale ale turismului receptor în 2024❗️
Nr de turiști intrați în țară a crescut de la 43 mii la 67 mii persoane/turiști în 2024, deci cu 24 mii. Iar turismul intern a scăzut de la 98 mii la 91 mii persoane, deci minus 7 mii.
📍Deci, cheltuielile statului au constituit 3120 lei per turist, atras suplimentar în turismul receptor din Republica Moldova în 2024.
Încasările agenților economici constituie 984 lei per turist☝️
Apropo, tot în 2024 turiștii/moldoveni au cheltuit în Turcia, Bulgaria, Egipt, Romania și Grecia, 4,3 mlrd lei, ori în mediu 11 mii lei per persoană.
Mi se pare suficient ca Ministerul culturii să organizeze o dată pe an o conferință pentru operatorii EXTERNI, unde să le demonstreze atractivitatea turistică a Republicii Moldova (nu neapărat în Palatul Republicii, și nu neapărat cu premii pentru laureați), și rezultate o să fie mult mai vizibile...
Recent, pe 17 februarie, lumea a sărbătorit Ziua mondială pentru TURISM durabil!
👉53 milioane lei a cheltuit guvernul în 2024 pentru dezvoltarea turismului în Moldova (44 mln de la MDED și 9 mln de la MCulturii), asta în afară de tot suportul partenerilor externi pentru societatea civilă din domeniu!;
👉Iar 66,5 milioane lei au constituit încasările totale ale turismului receptor în 2024❗️
Nr de turiști intrați în țară a crescut de la 43 mii la 67 mii persoane/turiști în 2024, deci cu 24 mii. Iar turismul intern a scăzut de la 98 mii la 91 mii persoane, deci minus 7 mii.
📍Deci, cheltuielile statului au constituit 3120 lei per turist, atras suplimentar în turismul receptor din Republica Moldova în 2024.
Încasările agenților economici constituie 984 lei per turist☝️
Apropo, tot în 2024 turiștii/moldoveni au cheltuit în Turcia, Bulgaria, Egipt, Romania și Grecia, 4,3 mlrd lei, ori în mediu 11 mii lei per persoană.
Mi se pare suficient ca Ministerul culturii să organizeze o dată pe an o conferință pentru operatorii EXTERNI, unde să le demonstreze atractivitatea turistică a Republicii Moldova (nu neapărat în Palatul Republicii, și nu neapărat cu premii pentru laureați), și rezultate o să fie mult mai vizibile...
14.02.202505:25
În sfârșit,o veste bună❗️
Proiect de modificare a Codului penal “pentru combaterea FRAUDELOR îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene “, înregistrat în Parlament.
Poate măcar acum, după ce Curtea de Conturi constată :
👉“deficiențe și nereguli în administrarea programelor de suport”;
👉”performanță scăzută și nerealizarea în volum deplin a obiectivelor setate în procesul de gestiune a ASISTENȚEI EXTERNE”
Da asta e câte 1 MILIARD de EURO pe an, intrat în țară ☝️,
… Deputații nu vor declara că FRAUDE nu s-au depistat și gata! 🤷♀️
Proiect de modificare a Codului penal “pentru combaterea FRAUDELOR îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene “, înregistrat în Parlament.
Poate măcar acum, după ce Curtea de Conturi constată :
👉“deficiențe și nereguli în administrarea programelor de suport”;
👉”performanță scăzută și nerealizarea în volum deplin a obiectivelor setate în procesul de gestiune a ASISTENȚEI EXTERNE”
Da asta e câte 1 MILIARD de EURO pe an, intrat în țară ☝️,
… Deputații nu vor declara că FRAUDE nu s-au depistat și gata! 🤷♀️
21.02.202505:04
Este oare SOCIETATEA CIVILĂ garantul bunăstării economice într-o societate? NU.
➡️Japonia (ca și Italia, Franța, Spania) se bucură de o economie stabilă de peste o jumătate de secol, dar continuă să aibă o societate civilă slabă, venitul mediu per cap de locuitor, în mărime de 1500 USD pe lună, fiind asigurat datorită valorilor tradiționale locale: muncă, disciplină, respect față de cei vârstnici etc.
Japonia are în jur de 350 OSC-uri, implicate în activități de cooperare internațională, orientate în mare parte pe dezvoltare rurală și regională, asistență medicală, educație și cercetări.
➡️Prin contrast, Bangladesh este bogat în societate civilă (250 mii de OSC-uri, asta ar fi cam 1 OSC la 700 oameni), grupuri de advocacy și organizații de servicii sociale care operează la nivel național și local.
Cu toate acestea, asta nu s-a tradus în bogăție pentru oameni. Bangladesh rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, cu un venit mediu pe cap de locuitor de doar 90 USD pe lună, iar 30% din populație este săracă (cu venit sub 3,6 USD per zi).
➡️Republica Moldova, a întrecut Bangladeshul după nr de OSC (13,3 mii, conform raportului Promolex din 2024, adică 1 OSC la 187 oameni☝️).
Din lipsă de resurse interne, majoritatea este finanțată de pe extern, care evident promovează obiectivele/valorile finanțatorilor, transpuse și în obiectivele strategice naționale:
👉buna guvernare (armonizarea legislației),
👉politici de protecție a mediului,
👉independență energetică,
👉securitate cibernetică,
👉LGBT,
👉mass-media independentă și comunicare strategică etc.
Iată de ce toată “susținerea financiară” fără precedent a partenerilor de dezvoltare din ultimii 4 ani, se soldează pentru cetățeni cu următoarele rezultate:
👉Prețul gazului pentru consumatorul final a devenit de 4 ori mai scump (în 2023 chiar de 6 ori);
👉Adaosul la prețul de achiziție a gazului este de 7 ori mai mare decât până la *independență* (dacă în 2020 la prețul de achiziție de 3,2 lei adaosul constituia 1,3 lei, în 2025 la prețul de achiziție de 8 lei adaosul este deja de 8,6 lei);
👉Venitul mediu per cap de locuitor a crescut de la 200 la 270 USD/lună ori cu 35% , în condițiile în care inflația a crescut cu 60%❗️
Iar în postarea precedentă am adus dovezi, care argumentează importanța pentru o societate a activismului civic autohton și impactul distorsionat asupra unei societăți a OSC-lor finanțate de pe extern. Impact, pe care îl vedem în societatea moldovenească: vacanțe luxoase pentru mass-media *independentă* și cifre exorbitante în facturi pentru ceilalți.
📍Asta demonstrează și faptul, că încrederea publică în OSC-uri a scăzut de la 30% la 20% (în doar 3 ani), conform aceluiași raport al Promolex.
Iar în realitate cred că mult mai mult...
➡️Japonia (ca și Italia, Franța, Spania) se bucură de o economie stabilă de peste o jumătate de secol, dar continuă să aibă o societate civilă slabă, venitul mediu per cap de locuitor, în mărime de 1500 USD pe lună, fiind asigurat datorită valorilor tradiționale locale: muncă, disciplină, respect față de cei vârstnici etc.
Japonia are în jur de 350 OSC-uri, implicate în activități de cooperare internațională, orientate în mare parte pe dezvoltare rurală și regională, asistență medicală, educație și cercetări.
➡️Prin contrast, Bangladesh este bogat în societate civilă (250 mii de OSC-uri, asta ar fi cam 1 OSC la 700 oameni), grupuri de advocacy și organizații de servicii sociale care operează la nivel național și local.
Cu toate acestea, asta nu s-a tradus în bogăție pentru oameni. Bangladesh rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, cu un venit mediu pe cap de locuitor de doar 90 USD pe lună, iar 30% din populație este săracă (cu venit sub 3,6 USD per zi).
➡️Republica Moldova, a întrecut Bangladeshul după nr de OSC (13,3 mii, conform raportului Promolex din 2024, adică 1 OSC la 187 oameni☝️).
Din lipsă de resurse interne, majoritatea este finanțată de pe extern, care evident promovează obiectivele/valorile finanțatorilor, transpuse și în obiectivele strategice naționale:
👉buna guvernare (armonizarea legislației),
👉politici de protecție a mediului,
👉independență energetică,
👉securitate cibernetică,
👉LGBT,
👉mass-media independentă și comunicare strategică etc.
Iată de ce toată “susținerea financiară” fără precedent a partenerilor de dezvoltare din ultimii 4 ani, se soldează pentru cetățeni cu următoarele rezultate:
👉Prețul gazului pentru consumatorul final a devenit de 4 ori mai scump (în 2023 chiar de 6 ori);
👉Adaosul la prețul de achiziție a gazului este de 7 ori mai mare decât până la *independență* (dacă în 2020 la prețul de achiziție de 3,2 lei adaosul constituia 1,3 lei, în 2025 la prețul de achiziție de 8 lei adaosul este deja de 8,6 lei);
👉Venitul mediu per cap de locuitor a crescut de la 200 la 270 USD/lună ori cu 35% , în condițiile în care inflația a crescut cu 60%❗️
Iar în postarea precedentă am adus dovezi, care argumentează importanța pentru o societate a activismului civic autohton și impactul distorsionat asupra unei societăți a OSC-lor finanțate de pe extern. Impact, pe care îl vedem în societatea moldovenească: vacanțe luxoase pentru mass-media *independentă* și cifre exorbitante în facturi pentru ceilalți.
📍Asta demonstrează și faptul, că încrederea publică în OSC-uri a scăzut de la 30% la 20% (în doar 3 ani), conform aceluiași raport al Promolex.
Iar în realitate cred că mult mai mult...
11.02.202509:43
Așa cum BUNA GUVERNARE este cel de-al doilea sector afectat de închiderea activității USAID în Moldova, și mai planează pericolul de reducere a finanțărilor din partea UE, să analizăm posibilele impacturi.
📍BUNA GUVERNARE este finanțată (în proporție de 1/3 din costurile totale☝️)din asistență externă din simplu motiv - insuficiență de capacități a resurselor proprii a autorităților, deci a cadrelor (de fapt, a raportului ineficient de cantitate/calitate).
👉Cadre, pentru care în bugetul de stat pentru 2025 s-au alocat pentru salarizare 13 mlrd lei (ori 15% din cheltuielile totale ale guvernului). Și asta fără personalul agențiilor/instituțiilor publice “la autofinanțare”, care se remunerează din serviciile publice prestate, dar și valorificare a asistenței externe (devenit deja un trend în ultimii ani).
📍Deci, asistența externă la moment pe dimensiunea de bună guvernare în Moldova constituie 7 mlrd lei, în proporție de 85% sub formă de GRANT.
Apropo, granturi sunt alocate și în alte sectoare, iar cota acestora în total finanțare o vedeți mai jos:
👉Suportul bugetar este finanțat în mărime de doar 2% sub formă de grant;
👉Sectorul energetic - 25% sub formă de grant;
👉Dezvoltarea agricolă - 40% sub formă de grant;
👉Infrastructura drumurilor - 50% sub formă de grant .
👉Iar sectorul MASS-MEDIA este unicul, pentru care toate cele 50 mln euro (adică 100%) sunt alocate sub formă de GRANT.
📍Deci, urmare a diminuării volumului de finanțare din partea USA, dar și în lumina prognozelor de reducere a finanțărilor (logic, a granturilor!) din partea UE, se face necesară preluarea a câtorva practici europene, cu adevărat BUNE :
➡️De descentralizat competențele, adică de crescut nivelul de AUTONOMIE LOCALĂ, atât administrativă, cât și financiară (cu toate consecințele benefice ale acestui proces pentru cetățeni), adică REFORMA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ.
➡️De micșorat numărul autorităților, dar și a personalului implicat în acest proces, cu creșterea simultană a remunerării acestuia, pentru a crește CALITATEA ACTULUI de GUVERNARE, în limitele disponibile ale resurselor bugetului de stat, adică REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE.
➡️DEREGLEMENTAREA AFACERILOR, care pe de o parte va scădea din povara autorităților, iar pe de alta va spori inițiativa privată, pentru angajarea celor care vor rămâne fără posibilități de câștig, urmare a sistării finanțărilor.
Da, inițial va fi dureros (ca pentru orice copil, care învață să meargă singur ) . Dar așa se câștigă INDEPENDENȚA, pentru că nivelul de independență politică este condiționat de nivelul de independență economică.
Ori, cum spunea Milton Friedman, “numai o criză produce o adevărată schimbare”☝️
Așa, în plan strategic putem prognoza următoarele impacturi pozitive:
➡️Va spori cantitatea și calitatea forței de muncă antrenate în sectorul real, care evident se va solda cu creșterea productivității afacerilor;
➡️Va scădea “valoarea abstractă” a produselor/serviciilor, creată de reglementările excesive. Drept exemplu, vedeți doar cum a crescut adaosul la prețul de achiziție a gazelor naturale în ultimii 5 ani (de la 1,4 lei în 2019 la 8,7 lei în 2024)🤦♀️
➡️Va apărea o oportunitate pentru o ALTFEL de INTEGRARE EUROPEANĂ: dereglementarea businessului va crește atractivitatea R Moldova pentru investitorii din Europa, care evident migrează acolo, unde sunt condiții mai favorabile de derulare a afacerilor❗️
📍BUNA GUVERNARE este finanțată (în proporție de 1/3 din costurile totale☝️)din asistență externă din simplu motiv - insuficiență de capacități a resurselor proprii a autorităților, deci a cadrelor (de fapt, a raportului ineficient de cantitate/calitate).
👉Cadre, pentru care în bugetul de stat pentru 2025 s-au alocat pentru salarizare 13 mlrd lei (ori 15% din cheltuielile totale ale guvernului). Și asta fără personalul agențiilor/instituțiilor publice “la autofinanțare”, care se remunerează din serviciile publice prestate, dar și valorificare a asistenței externe (devenit deja un trend în ultimii ani).
📍Deci, asistența externă la moment pe dimensiunea de bună guvernare în Moldova constituie 7 mlrd lei, în proporție de 85% sub formă de GRANT.
Apropo, granturi sunt alocate și în alte sectoare, iar cota acestora în total finanțare o vedeți mai jos:
👉Suportul bugetar este finanțat în mărime de doar 2% sub formă de grant;
👉Sectorul energetic - 25% sub formă de grant;
👉Dezvoltarea agricolă - 40% sub formă de grant;
👉Infrastructura drumurilor - 50% sub formă de grant .
👉Iar sectorul MASS-MEDIA este unicul, pentru care toate cele 50 mln euro (adică 100%) sunt alocate sub formă de GRANT.
📍Deci, urmare a diminuării volumului de finanțare din partea USA, dar și în lumina prognozelor de reducere a finanțărilor (logic, a granturilor!) din partea UE, se face necesară preluarea a câtorva practici europene, cu adevărat BUNE :
➡️De descentralizat competențele, adică de crescut nivelul de AUTONOMIE LOCALĂ, atât administrativă, cât și financiară (cu toate consecințele benefice ale acestui proces pentru cetățeni), adică REFORMA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ.
➡️De micșorat numărul autorităților, dar și a personalului implicat în acest proces, cu creșterea simultană a remunerării acestuia, pentru a crește CALITATEA ACTULUI de GUVERNARE, în limitele disponibile ale resurselor bugetului de stat, adică REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE.
➡️DEREGLEMENTAREA AFACERILOR, care pe de o parte va scădea din povara autorităților, iar pe de alta va spori inițiativa privată, pentru angajarea celor care vor rămâne fără posibilități de câștig, urmare a sistării finanțărilor.
Da, inițial va fi dureros (ca pentru orice copil, care învață să meargă singur ) . Dar așa se câștigă INDEPENDENȚA, pentru că nivelul de independență politică este condiționat de nivelul de independență economică.
Ori, cum spunea Milton Friedman, “numai o criză produce o adevărată schimbare”☝️
Așa, în plan strategic putem prognoza următoarele impacturi pozitive:
➡️Va spori cantitatea și calitatea forței de muncă antrenate în sectorul real, care evident se va solda cu creșterea productivității afacerilor;
➡️Va scădea “valoarea abstractă” a produselor/serviciilor, creată de reglementările excesive. Drept exemplu, vedeți doar cum a crescut adaosul la prețul de achiziție a gazelor naturale în ultimii 5 ani (de la 1,4 lei în 2019 la 8,7 lei în 2024)🤦♀️
➡️Va apărea o oportunitate pentru o ALTFEL de INTEGRARE EUROPEANĂ: dereglementarea businessului va crește atractivitatea R Moldova pentru investitorii din Europa, care evident migrează acolo, unde sunt condiții mai favorabile de derulare a afacerilor❗️
08.02.202512:46
Ca să mai diluez fluxul de info dedicat “banului public”💰, vin cu sfaturi pentru business (adică sector real)...,cu practici europene 🇪🇺de organizare a afacerilor 🤗
📍Unul din factorii, care asigură productivitatea/competitivitatea afacerilor europene , în special a celor mici, este divizarea muncii și integrarea în lanțul valoric al produselor/activităților.
Pentru a ajunge un produs (de ex, cașcavalul) pe masa consumatorului, el parcurge o serie de etape:
➡️Ferma de vaci, care produce lapte;
➡️Procesarea, care produce cașcavalul;
➡️Piața de desfacere, unde se vinde acest cașcaval, care asigură crescătorul de vaci cu resurse financiare pentru a finanța tot procesul în continuare.
Implicarea unei familii (afaceri) în toate aceste etape ar însemna dispersarea eforturilor (în special la capitolul piața de desfacere☝️), care evident se soldează cu cheltuieli de timp și bani, la care se mai adaugă și povara administrativă (contabilitate, reglementări).
Și e clar că o persoană/familie/afacere nu poate fi specialist bun în toate (creștere de vaci, producere, marketing, contabilitate/reglementări).
👉Astfel, fiecare afacere este specializată pe o anumită etapă a acestui lanț valoric, pentru care deține cele mai bune competențe (dacă e specializat pe creșterea vacilor, știe tot despre ele, iar dacă pe vânzări, e cel mai bun în organizarea acestora). Așa:
➡️Ferma știe exact volumul și calitatea laptelui, pe care trebuie să-l producă;
➡️Procesatorul se concentrează exact pe procesul de fabricare a volumului și calității necesare de cașcaval;
➡️Iar într-un restaurant gestionat de o familie italiană , o să îi vedeți doar pe aceștia: soția este la bucătărie, iar soțul deservește clienții, e și chelner, și casier.
➡️Contabilitatea este delegată unui “commercialista”(liber profesionist), iar cu produse este aprovizionat de către companii specializate ( cașcavaluri, carne, pește, etc), care și organizează aceste lanțuri valorice☝️
📍Și evident, businessul mic în Italia este favorizat de guvern la capitolul povară administrativă și fiscală, ca să își asigure competitivitatea, în raport cu cei mari!
📍Unul din factorii, care asigură productivitatea/competitivitatea afacerilor europene , în special a celor mici, este divizarea muncii și integrarea în lanțul valoric al produselor/activităților.
Pentru a ajunge un produs (de ex, cașcavalul) pe masa consumatorului, el parcurge o serie de etape:
➡️Ferma de vaci, care produce lapte;
➡️Procesarea, care produce cașcavalul;
➡️Piața de desfacere, unde se vinde acest cașcaval, care asigură crescătorul de vaci cu resurse financiare pentru a finanța tot procesul în continuare.
Implicarea unei familii (afaceri) în toate aceste etape ar însemna dispersarea eforturilor (în special la capitolul piața de desfacere☝️), care evident se soldează cu cheltuieli de timp și bani, la care se mai adaugă și povara administrativă (contabilitate, reglementări).
Și e clar că o persoană/familie/afacere nu poate fi specialist bun în toate (creștere de vaci, producere, marketing, contabilitate/reglementări).
👉Astfel, fiecare afacere este specializată pe o anumită etapă a acestui lanț valoric, pentru care deține cele mai bune competențe (dacă e specializat pe creșterea vacilor, știe tot despre ele, iar dacă pe vânzări, e cel mai bun în organizarea acestora). Așa:
➡️Ferma știe exact volumul și calitatea laptelui, pe care trebuie să-l producă;
➡️Procesatorul se concentrează exact pe procesul de fabricare a volumului și calității necesare de cașcaval;
➡️Iar într-un restaurant gestionat de o familie italiană , o să îi vedeți doar pe aceștia: soția este la bucătărie, iar soțul deservește clienții, e și chelner, și casier.
➡️Contabilitatea este delegată unui “commercialista”(liber profesionist), iar cu produse este aprovizionat de către companii specializate ( cașcavaluri, carne, pește, etc), care și organizează aceste lanțuri valorice☝️
📍Și evident, businessul mic în Italia este favorizat de guvern la capitolul povară administrativă și fiscală, ca să își asigure competitivitatea, în raport cu cei mari!
20.02.202508:20
Încă o dată mă conving, că dacă nu înțelegi un fenomen, te ajută istoria...
Încă din Roma Antică e atestat conceptul de SOCIETAS CIVILIS, care era utilizat de filosofii politici în sensul înțelegerii naturii societății, a drepturilor și responsabilităților cetățenilor, a bunelor practici de guvernare, pentru o conviețuire pașnică, prin promovarea interesului individual și contribuirea la binele comun al societății. Deci, societatea civilă era identificată cu statul.
📍Ideea modernă de SOCIETATE CIVILĂ a apărut în iluminismul scoțian și continental de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care au stat la baza Revoluției Industriale . O mulțime de teoreticieni politici, de la Th. Paine la G. Hegel, au dezvoltat noțiunea de societate civilă ca un domeniu paralel cu statul, dar SEPARAT de acesta☝️, un domeniu în care cetățenii se asociază în funcție de propriile interese și dorințe, pe care le promovează.
Azi ONG-le joacă un rol important în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Ele modelează politica exercitând presiuni asupra guvernelor și furnizând expertiză tehnică factorilor de decizie (fiind specializați pe domenii de interes). Iar un element cheie al bunei credințe politice este INDEPENDENȚA completă, financiară și de altă natură, față de guvern❗️
În țările cu nivel mai avansat de bunăstare, regulile sunt diferite. Multe grupuri ale societății civile primesc chiar finanțare guvernamentală. De ex, în Statele Unite (unde venitul mediu per cap de locuitor atinge 3300 USD/lună☝️), finanțarea guvernamentală a societății civile este mult mai extinsă decât crede lumea. Un studiu dedicat societății civile, sponsorizat de Universitatea Johns Hopkins, a constatat că „Guvernul este o sursă de venit aproape de două ori mai importantă pentru organizațiile nonprofit americane decât donațiile private, în ciuda prezenței acolo a numeroase fundații mari și programe de donații corporative”. Așa azi SUA are 1,5 mln de OSC-uri pe advocacy în politici externe, politici electorale, de mediu, sănătate, drepturile femeilor, a minorităților etc.
📍Însă, “în multe țări slabe din punct de vedere economic, OSC-le depășesc aceste aspecte tradiționale ale societății civile. Sectoarele OSC-lor în creștere din astfel de țări sunt adesea dominate de grupuri conduse de elită, care au legături slabe cu cetățenii, în numele cărora pretind că acționează și depind de finanțatori internaționali prin bugete, pe care nu le pot alimenta din surse interne”, scria Thomas Carothers (USA) încă în 2000☝️
Și cel mai grav e când această “societate civilă” ajunge să devină puterea politică majoritară în țară (exemplul Republicii Moldova), și promovează în continuare acele narative, care sunt departe de nevoile existențiale ale societății!, și anume:
👉 asigurarea cu surse de venituri, când venitul mediu a crescut doar cu 35% (de la 200 USD în 2020 la 270 USD/lună☝️in 2024), în condițiile unei inflații de 60%, iar sărăcia acoperă deja o treime din populație❗️
Asta în timp ce datoria externă a statului practic s-a dublat☝️( de la 2,2 mlrd euro în 2020 la 4,2 mlrd euro în 2024)…
Așa, în condițiile unor instituții de stat slabe (condiționate de nivelul slab de dezvoltare economică), o societate civilă în creștere (evident, alimentată de pe extern) poate duce la subminarea democrației, în loc de fortificarea acesteia❗️
📍”Printre legile care guvernează societățile umane există una care pare a fi mai precisă și mai clară decât toate celelalte. Pentru ca oamenii să rămână civilizați sau să devină așa, arta asocierii trebuie să crească și să se îmbunătățească în aceeași proporție în care crește egalitatea condițiilor.”, De Tocqueville (W. Kornhauser, Politics of Mass Society).
PS: Apropo, la baza Revoluției Industriale din Europa (sec. XVIII-XX), care evident se datorează activismului civic , a stat progresul tehnico-științific❗️, cu personalități marcante în mai multe domenii:
👉Matematicieni (Descrates, Leibniz, Euller, Gauss);
👉Fizicieni (Newton, Watt, Volta, Einshtein);
👉Chimiști (Lavoisier, Mendeleev);
👉Biologi (Charles Darwin, Luis Pasteur),...
Încă din Roma Antică e atestat conceptul de SOCIETAS CIVILIS, care era utilizat de filosofii politici în sensul înțelegerii naturii societății, a drepturilor și responsabilităților cetățenilor, a bunelor practici de guvernare, pentru o conviețuire pașnică, prin promovarea interesului individual și contribuirea la binele comun al societății. Deci, societatea civilă era identificată cu statul.
📍Ideea modernă de SOCIETATE CIVILĂ a apărut în iluminismul scoțian și continental de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care au stat la baza Revoluției Industriale . O mulțime de teoreticieni politici, de la Th. Paine la G. Hegel, au dezvoltat noțiunea de societate civilă ca un domeniu paralel cu statul, dar SEPARAT de acesta☝️, un domeniu în care cetățenii se asociază în funcție de propriile interese și dorințe, pe care le promovează.
Azi ONG-le joacă un rol important în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Ele modelează politica exercitând presiuni asupra guvernelor și furnizând expertiză tehnică factorilor de decizie (fiind specializați pe domenii de interes). Iar un element cheie al bunei credințe politice este INDEPENDENȚA completă, financiară și de altă natură, față de guvern❗️
În țările cu nivel mai avansat de bunăstare, regulile sunt diferite. Multe grupuri ale societății civile primesc chiar finanțare guvernamentală. De ex, în Statele Unite (unde venitul mediu per cap de locuitor atinge 3300 USD/lună☝️), finanțarea guvernamentală a societății civile este mult mai extinsă decât crede lumea. Un studiu dedicat societății civile, sponsorizat de Universitatea Johns Hopkins, a constatat că „Guvernul este o sursă de venit aproape de două ori mai importantă pentru organizațiile nonprofit americane decât donațiile private, în ciuda prezenței acolo a numeroase fundații mari și programe de donații corporative”. Așa azi SUA are 1,5 mln de OSC-uri pe advocacy în politici externe, politici electorale, de mediu, sănătate, drepturile femeilor, a minorităților etc.
📍Însă, “în multe țări slabe din punct de vedere economic, OSC-le depășesc aceste aspecte tradiționale ale societății civile. Sectoarele OSC-lor în creștere din astfel de țări sunt adesea dominate de grupuri conduse de elită, care au legături slabe cu cetățenii, în numele cărora pretind că acționează și depind de finanțatori internaționali prin bugete, pe care nu le pot alimenta din surse interne”, scria Thomas Carothers (USA) încă în 2000☝️
Și cel mai grav e când această “societate civilă” ajunge să devină puterea politică majoritară în țară (exemplul Republicii Moldova), și promovează în continuare acele narative, care sunt departe de nevoile existențiale ale societății!, și anume:
👉 asigurarea cu surse de venituri, când venitul mediu a crescut doar cu 35% (de la 200 USD în 2020 la 270 USD/lună☝️in 2024), în condițiile unei inflații de 60%, iar sărăcia acoperă deja o treime din populație❗️
Asta în timp ce datoria externă a statului practic s-a dublat☝️( de la 2,2 mlrd euro în 2020 la 4,2 mlrd euro în 2024)…
Așa, în condițiile unor instituții de stat slabe (condiționate de nivelul slab de dezvoltare economică), o societate civilă în creștere (evident, alimentată de pe extern) poate duce la subminarea democrației, în loc de fortificarea acesteia❗️
📍”Printre legile care guvernează societățile umane există una care pare a fi mai precisă și mai clară decât toate celelalte. Pentru ca oamenii să rămână civilizați sau să devină așa, arta asocierii trebuie să crească și să se îmbunătățească în aceeași proporție în care crește egalitatea condițiilor.”, De Tocqueville (W. Kornhauser, Politics of Mass Society).
PS: Apropo, la baza Revoluției Industriale din Europa (sec. XVIII-XX), care evident se datorează activismului civic , a stat progresul tehnico-științific❗️, cu personalități marcante în mai multe domenii:
👉Matematicieni (Descrates, Leibniz, Euller, Gauss);
👉Fizicieni (Newton, Watt, Volta, Einshtein);
👉Chimiști (Lavoisier, Mendeleev);
👉Biologi (Charles Darwin, Luis Pasteur),...
10.02.202508:50
Это сладкое слово .... SOCIETATE CIVILĂ
În Moldova activități ale societății civile au început cu mult înaintea apariției Legii 86/2020, care definește tare larg și evaziv obiectivul funcționării acestor ONG pe teritoriul R Moldova : “scop principal este ALTUL decât obținerea de profit”.
Acest fenomen a început sub formă de contracte de prestări servicii pentru autoritățile/instituțiile publice, valorificatoare de ASISTENȚĂ EXTERNĂ, obținută pentru implementarea obiectivelor guvernării, în mare parte de fapt, pentru BUNA GUVERNARE!
Și să fiu onestă, inclusiv eu, ca și mulți alți colegi din breasla experților, activăm de mulți ani în baza unor astfel de contracte de prestări servicii, adică prestăm servicii de “expertiză și consultanță” în proces de exercitare a guvernării a funcțiilor sale, ori prin intermediul ONG-lor, ori ca persoane fizice (motivul de bază – insuficiență de capacități a resurselor proprii ale autorităților, dar despre asta vorbim altă dată).
Așa azi, din cele 3,2 mlrd EURO, aflate în proces de implementare a 763 proiecte de asistență externă:
➡️486 mln sunt pentru SUPORT BUGETAR, finanțat prioritar de FMI (57%) și CE (41%);
➡️364 mln sunt pentru BUNA GUVERNARE ȘI SOCIETATE CIVILĂ, aceasta fiind prioritar finanțată de Comisia Europeană (43%) și USAID (16%);
➡️320 mln pentru DEZVOLTARE AGRICOLĂ, cu contribuția esențială a BEI (38%), CE (16%) și USAID (16%);
➡️310 mln pentru SECTOR ENERGETIC, finanțat prioritar de BERD (35%) și BEI (30%);
➡️280 mln pentru DRUMURI, alocate de BEI (30%), IDA (30%) și WB (30%);
➡️100 mln sunt pentru PREVENIREA CONFLICTELOR, PACE ȘI SECURITATE, în mărime de 88% finanțat de Uniunea Europeană;
➡️50 mln sunt pentru COMUNICARE STRATEGICĂ, finanțată prioritar de USAID (57%) și Comisia Europeană (30%);
➡️Doar 12 mln pentru dezvoltarea industriei, în proporție de 55% finanțată de USAID;
➡️Și doar 4 mln euro sunt pentru ajutor umanitar, în proporție de 50% finanțat de ONU.
🤔Așa că, chiar dacă USAID ocupă locul 5 în topul donatorilor, cel mai mult închiderea acestei agenții va impacta COMUNICAREA din Moldova...
De fapt, și “BUNA GUVERNARE”😉
În Moldova activități ale societății civile au început cu mult înaintea apariției Legii 86/2020, care definește tare larg și evaziv obiectivul funcționării acestor ONG pe teritoriul R Moldova : “scop principal este ALTUL decât obținerea de profit”.
Acest fenomen a început sub formă de contracte de prestări servicii pentru autoritățile/instituțiile publice, valorificatoare de ASISTENȚĂ EXTERNĂ, obținută pentru implementarea obiectivelor guvernării, în mare parte de fapt, pentru BUNA GUVERNARE!
Și să fiu onestă, inclusiv eu, ca și mulți alți colegi din breasla experților, activăm de mulți ani în baza unor astfel de contracte de prestări servicii, adică prestăm servicii de “expertiză și consultanță” în proces de exercitare a guvernării a funcțiilor sale, ori prin intermediul ONG-lor, ori ca persoane fizice (motivul de bază – insuficiență de capacități a resurselor proprii ale autorităților, dar despre asta vorbim altă dată).
Așa azi, din cele 3,2 mlrd EURO, aflate în proces de implementare a 763 proiecte de asistență externă:
➡️486 mln sunt pentru SUPORT BUGETAR, finanțat prioritar de FMI (57%) și CE (41%);
➡️364 mln sunt pentru BUNA GUVERNARE ȘI SOCIETATE CIVILĂ, aceasta fiind prioritar finanțată de Comisia Europeană (43%) și USAID (16%);
➡️320 mln pentru DEZVOLTARE AGRICOLĂ, cu contribuția esențială a BEI (38%), CE (16%) și USAID (16%);
➡️310 mln pentru SECTOR ENERGETIC, finanțat prioritar de BERD (35%) și BEI (30%);
➡️280 mln pentru DRUMURI, alocate de BEI (30%), IDA (30%) și WB (30%);
➡️100 mln sunt pentru PREVENIREA CONFLICTELOR, PACE ȘI SECURITATE, în mărime de 88% finanțat de Uniunea Europeană;
➡️50 mln sunt pentru COMUNICARE STRATEGICĂ, finanțată prioritar de USAID (57%) și Comisia Europeană (30%);
➡️Doar 12 mln pentru dezvoltarea industriei, în proporție de 55% finanțată de USAID;
➡️Și doar 4 mln euro sunt pentru ajutor umanitar, în proporție de 50% finanțat de ONU.
🤔Așa că, chiar dacă USAID ocupă locul 5 în topul donatorilor, cel mai mult închiderea acestei agenții va impacta COMUNICAREA din Moldova...
De fapt, și “BUNA GUVERNARE”😉
08.02.202508:55
Ah da, mai sunt și ONG-le, care se consideră “vacă sfântă”, pentru că au funcții nobile☝️, prin urmare nimeni nu ar trebui să cunoască cu câți bani sunt finanțate , de unde și pentru care “funcții nobile”…
14.02.202505:30
Un proiect de lege vine cu SANCȚIUNI pentru utilizarea necorespunzătoare a FONDURILOR EXTERNE❗️
Iar conform Reguamentului financiar al UE, utilizarea corespunzătoare ☝️a fondurilor europene înseamnă: eficacitate, eficiență și economicitate (care de fapt, sunt reflectate și în Legea 181 privind responsabilitatea bugetar-fiscală).
➡️principiul EFICACITĂȚII presupune în ce măsură obiectivele stabilite sunt atinse prin activitățile întreprinse. Astfel, se vor verifica INDICATORII de rezultat, și dacă aceștia corelează cu indicatorii de impact și deci, cu obiectivele proiectului.
👉Iar în Moldova sunt multe cazuri, când ca indicatori de rezultat sunt stabilite *numărul de ședințe ori conferințe organizate*..., astfel clar că banii se duc în buzunarul organizatorilor de evenimente și nicidecum nu contribuie la atingerea obiectivelor proiectelor !
➡️Principiul EFICIENȚEI evaluează dacă a fost ales raportul optim al resurselor angajate versus rezultatele proiectului , ori raportul COST-BENEFICIU.
👉Și sunt cazuri când în calitate de servicii prestate/și plătite generos! de către consultanți ai instituțiilor publice găsim ... *studierea practicilor internaționale*, *analiza cadrului legal* etc (un fel de instruiri plătite din bani publici a *specialiștilor*, angajați să livreze servicii!).
Ori asta nu este altceva decât aruncarea banilor în vânt, pardon în buzunarele *celor buni*.
➡️Principiul economiei impune ca resursele utilizate de instituție în desfășurarea activităților sale să fie puse la dispoziție în timp util și la cel mai bun raport preț-calitate.
👉Iar aici trebuie analizate licitațiile, în special cele când este selectat același agent economic , pentru a elucida neconformările procedurilor de achiziții, care să asigure raportul optim de preț-calitate.
💥Apropo, să știți că ASEM, începând cu acest an a lansat o formare nouă pentru ciclul masterat, INVESTIȚII și FONDURI EUROPENE, unde aveți posibilitate să ascultați următoarele cursuri:
- Management financiar și investițional;
- Instrumente de finanțare a proiectelor investiționale;
- Politici și reglementări privind fondurile europene;
- Accesarea și valorificarea fondurilor europene;
- Monitorizarea și evaluarea proiectelor investiționale finanțate din fondurile europene etc
PS: iar dacă autoritățile statului abilitate (Curtea de Conturi, Procuratura, CNA) necesită suport metodologic pe dimensiunea evaluării utilizării fondurilor europene, corpul profesoral-didactic al ASEM Vă stă la dispoziție!
Iar conform Reguamentului financiar al UE, utilizarea corespunzătoare ☝️a fondurilor europene înseamnă: eficacitate, eficiență și economicitate (care de fapt, sunt reflectate și în Legea 181 privind responsabilitatea bugetar-fiscală).
➡️principiul EFICACITĂȚII presupune în ce măsură obiectivele stabilite sunt atinse prin activitățile întreprinse. Astfel, se vor verifica INDICATORII de rezultat, și dacă aceștia corelează cu indicatorii de impact și deci, cu obiectivele proiectului.
👉Iar în Moldova sunt multe cazuri, când ca indicatori de rezultat sunt stabilite *numărul de ședințe ori conferințe organizate*..., astfel clar că banii se duc în buzunarul organizatorilor de evenimente și nicidecum nu contribuie la atingerea obiectivelor proiectelor !
➡️Principiul EFICIENȚEI evaluează dacă a fost ales raportul optim al resurselor angajate versus rezultatele proiectului , ori raportul COST-BENEFICIU.
👉Și sunt cazuri când în calitate de servicii prestate/și plătite generos! de către consultanți ai instituțiilor publice găsim ... *studierea practicilor internaționale*, *analiza cadrului legal* etc (un fel de instruiri plătite din bani publici a *specialiștilor*, angajați să livreze servicii!).
Ori asta nu este altceva decât aruncarea banilor în vânt, pardon în buzunarele *celor buni*.
➡️Principiul economiei impune ca resursele utilizate de instituție în desfășurarea activităților sale să fie puse la dispoziție în timp util și la cel mai bun raport preț-calitate.
👉Iar aici trebuie analizate licitațiile, în special cele când este selectat același agent economic , pentru a elucida neconformările procedurilor de achiziții, care să asigure raportul optim de preț-calitate.
💥Apropo, să știți că ASEM, începând cu acest an a lansat o formare nouă pentru ciclul masterat, INVESTIȚII și FONDURI EUROPENE, unde aveți posibilitate să ascultați următoarele cursuri:
- Management financiar și investițional;
- Instrumente de finanțare a proiectelor investiționale;
- Politici și reglementări privind fondurile europene;
- Accesarea și valorificarea fondurilor europene;
- Monitorizarea și evaluarea proiectelor investiționale finanțate din fondurile europene etc
PS: iar dacă autoritățile statului abilitate (Curtea de Conturi, Procuratura, CNA) necesită suport metodologic pe dimensiunea evaluării utilizării fondurilor europene, corpul profesoral-didactic al ASEM Vă stă la dispoziție!
09.02.202509:26
🇪🇺ALTFEL de noutăți din Europa...
“Ori Europa se trezește, ori Europa moare!”
Așa a reacționat în Italia președintele federației producătorilor europeni de plăci ceramice Graziano Verdi, urmare a dificultăților pe care le întâmpină companiile consumatoare de energie, în special IMM-le.
Vocile sunt ridicate la câteva săptămâni după lansarea noului Clean Industrial Deal, un pachet legislativ care are drept obiectiv “industria verde”.
📍Un document este semnat de 57 de europarlamentari din 15 țări, pentru a cere ca Clean Industrial Deal să includă măsuri concrete pentru IMM-uri consumatoare de energie, într-un moment în care creșterea costurilor gazelor riscă să le dea lovitura finală.
👉Documentul solicită crearea unui “Pact pentru IMM-uri curate și industria locală intensivă în energie”, care să stabilească un dialog constant între companii, sindicate și instituții pentru a discuta aspecte cheie și a defini un pachet de inițiative, care să sprijine aceste companii.
“Europa trebuie să-și schimbe direcția”, susține Verdi, pentru că în loc să promoveze o industrie curată, reguli precum ETS sau BREF mută producția în țări, în care încă se folosește cărbune și drepturile omului nu sunt respectate”.☝️
“Ori Europa se trezește, ori Europa moare!”
Așa a reacționat în Italia președintele federației producătorilor europeni de plăci ceramice Graziano Verdi, urmare a dificultăților pe care le întâmpină companiile consumatoare de energie, în special IMM-le.
Vocile sunt ridicate la câteva săptămâni după lansarea noului Clean Industrial Deal, un pachet legislativ care are drept obiectiv “industria verde”.
📍Un document este semnat de 57 de europarlamentari din 15 țări, pentru a cere ca Clean Industrial Deal să includă măsuri concrete pentru IMM-uri consumatoare de energie, într-un moment în care creșterea costurilor gazelor riscă să le dea lovitura finală.
👉Documentul solicită crearea unui “Pact pentru IMM-uri curate și industria locală intensivă în energie”, care să stabilească un dialog constant între companii, sindicate și instituții pentru a discuta aspecte cheie și a defini un pachet de inițiative, care să sprijine aceste companii.
“Europa trebuie să-și schimbe direcția”, susține Verdi, pentru că în loc să promoveze o industrie curată, reguli precum ETS sau BREF mută producția în țări, în care încă se folosește cărbune și drepturile omului nu sunt respectate”.☝️
Ko'rsatilgan 1 - 2 dan 2
Ko'proq funksiyalarni ochish uchun tizimga kiring.