Pentru a înțelege sensul conceptului de "moldovean" declarat la recensământ, trebuie să privim peste comportamentul electoral din ultimele trei decenii. Mai exact, cu ce valori identitare a preferat să se asocieze această categorie de oameni. Or, tabloul arată că în raioanele și localitățile în care există un procent covârșitor de persoane declarate "moldoveni" - de la 90 la 100% din populație, votul se îndreaptă predilect spre actorii politici cu agendă culturală identitară declarat românească. Acest lucru se observă în special în zona centrală și în municipiul Chișinău. Pe de altă parte, cu cât un raion și localitate are o populație mai eterogenă, cu atât votul înclină spre o agendă moldovenistă. E un fapt pe care toți îl înțeleg, dar puțin vor să-l recunoască.
Iar atunci când e vorba de marketing politic, întrebarea nu este ce e crezi că e adevărat sau ce este corect, ci care este strategia și tactica eficientă, care dă rezultate palpabile. Schimbările demografice în Moldova din 1991 încoace merg în direcția omogenizării etno-culturale (atât prin diferențe a ratei de fertilitate pe grupuri etnice, cât și prin migrație internă), iar mulți politicieni încă nu sunt în stare să se adapteze la noile realități.
