Încă o dată mă conving, că dacă nu înțelegi un fenomen, te ajută istoria...
Încă din Roma Antică e atestat conceptul de SOCIETAS CIVILIS, care era utilizat de filosofii politici în sensul înțelegerii naturii societății, a drepturilor și responsabilităților cetățenilor, a bunelor practici de guvernare, pentru o conviețuire pașnică, prin promovarea interesului individual și contribuirea la binele comun al societății. Deci, societatea civilă era identificată cu statul.
📍Ideea modernă de SOCIETATE CIVILĂ a apărut în iluminismul scoțian și continental de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care au stat la baza Revoluției Industriale . O mulțime de teoreticieni politici, de la Th. Paine la G. Hegel, au dezvoltat noțiunea de societate civilă ca un domeniu paralel cu statul, dar SEPARAT de acesta☝️, un domeniu în care cetățenii se asociază în funcție de propriile interese și dorințe, pe care le promovează.
Azi ONG-le joacă un rol important în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Ele modelează politica exercitând presiuni asupra guvernelor și furnizând expertiză tehnică factorilor de decizie (fiind specializați pe domenii de interes). Iar un element cheie al bunei credințe politice este INDEPENDENȚA completă, financiară și de altă natură, față de guvern❗️
În țările cu nivel mai avansat de bunăstare, regulile sunt diferite. Multe grupuri ale societății civile primesc chiar finanțare guvernamentală. De ex, în Statele Unite (unde venitul mediu per cap de locuitor atinge 3300 USD/lună☝️), finanțarea guvernamentală a societății civile este mult mai extinsă decât crede lumea. Un studiu dedicat societății civile, sponsorizat de Universitatea Johns Hopkins, a constatat că „Guvernul este o sursă de venit aproape de două ori mai importantă pentru organizațiile nonprofit americane decât donațiile private, în ciuda prezenței acolo a numeroase fundații mari și programe de donații corporative”. Așa azi SUA are 1,5 mln de OSC-uri pe advocacy în politici externe, politici electorale, de mediu, sănătate, drepturile femeilor, a minorităților etc.
📍Însă, “în multe țări slabe din punct de vedere economic, OSC-le depășesc aceste aspecte tradiționale ale societății civile. Sectoarele OSC-lor în creștere din astfel de țări sunt adesea dominate de grupuri conduse de elită, care au legături slabe cu cetățenii, în numele cărora pretind că acționează și depind de finanțatori internaționali prin bugete, pe care nu le pot alimenta din surse interne”, scria Thomas Carothers (USA) încă în 2000☝️
Și cel mai grav e când această “societate civilă” ajunge să devină puterea politică majoritară în țară (exemplul Republicii Moldova), și promovează în continuare acele narative, care sunt departe de nevoile existențiale ale societății!, și anume:
👉 asigurarea cu surse de venituri, când venitul mediu a crescut doar cu 35% (de la 200 USD în 2020 la 270 USD/lună☝️in 2024), în condițiile unei inflații de 60%, iar sărăcia acoperă deja o treime din populație❗️
Asta în timp ce datoria externă a statului practic s-a dublat☝️( de la 2,2 mlrd euro în 2020 la 4,2 mlrd euro în 2024)…
Așa, în condițiile unor instituții de stat slabe (condiționate de nivelul slab de dezvoltare economică), o societate civilă în creștere (evident, alimentată de pe extern) poate duce la subminarea democrației, în loc de fortificarea acesteia❗️
📍”Printre legile care guvernează societățile umane există una care pare a fi mai precisă și mai clară decât toate celelalte. Pentru ca oamenii să rămână civilizați sau să devină așa, arta asocierii trebuie să crească și să se îmbunătățească în aceeași proporție în care crește egalitatea condițiilor.”, De Tocqueville (W. Kornhauser, Politics of Mass Society).
PS: Apropo, la baza Revoluției Industriale din Europa (sec. XVIII-XX), care evident se datorează activismului civic , a stat progresul tehnico-științific❗️, cu personalități marcante în mai multe domenii:
👉Matematicieni (Descrates, Leibniz, Euller, Gauss);
👉Fizicieni (Newton, Watt, Volta, Einshtein);
👉Chimiști (Lavoisier, Mendeleev);
👉Biologi (Charles Darwin, Luis Pasteur),...
